Centrul de Pregătire în Informatică

Mircea Sîrbu

Îmtr-o societate în curs de transformare, într-un domeniu tehnologic de vârf în plină evolutie, problemele instruirii si ale formării profesionale capătă o importantă deosebită. Pentru că pătrunderea tehnologiilor de vârf nu rezolvă nimic prin ea însăsi. Oamenii bine pregătiti profesional vor fi cei care vor pune în miscare angrenajele anchilozate ale unei economii atâta vreme prost directionate, prost organizate si, mai ales, ruptă de contextul tehnologic contemporan.

Problemele sunt nu doar tehnice, ci si sociale. Într-o situatie în care somajul a devenit un fenomen de amploare, reorientarea profesională este de strictă actualitate. Iar solutiile girate de organismele guvernamentale nu doar că întârzie, dar nici măcar nu se întrezăresc la orizont.

Chestiunea cea mai acută este timpul. Nu mai avem vreme să asteptăm ca o nouă generatie, mai bine pregătită si mai corect orientată profesional, să vină să ne salveze (mai ales că nici în domeniul învătământului problemele nu sunt deplin rezolvate). Cine sunt deci cei ce si-au asumat sarcina formării si perfectionării profesionale în domeniul informaticii? Si mai ales în ce parametrii de performantă, de calitate si de cantitate?

Vizita pe care am făcut-o la Centrul de Pregătire în Informatică (CPI-S.A.) din Bucuresti ne-a relevat o bună parte dintre problemele cu care se confruntă acest domeniu, a cărui importantă am argumentat-o deja. Dar si câteva din căile de rezolvare.

Organizatia

Într-un pliant informativ editat de CPI am citit cu surprindere cuvintele "...peste 22 de ani de activitate". O vesnicie, dacă e să ne raportăm la dinamica infernală a tehnologiilor informatice. Si încă o vesnicie, dacă ne raportăm la dinamica "de catifea" a transformărilor economice românesti. De fapt este vorba despre experienta nucleului corpului de instructori, provenind din cadrul fostului centru de pregătire din cadrul ICI (Institutul de Cercetări în Informatică), care între 1985 si 1989 a functionat oarecum mascat, sub forma unui colectiv de cercetare pe probleme de instruire, organizând într-o manieră semi-clandestină si cursuri de instruire. "Ceea ce este important este faptul că s-a păstrat echipa" - ne spune dl. Remus Tudorică, directorul general al CPI - "iar acest lucru se resimte acum într-un mod benefic".

Istoria "modernă" a CPI începe însă abia în 1990, când devine societate comercială independentă, partonajul CNI (Comisia Natională de Informatică) fiind mai degrabă onorific, câtă vreme nu se concretizează în mijloace financiare. CPI este probabil singura companie românească la ora actuală specializată pe formare si instruire în domeniul informaticii.

Dacă n-am zice "specializată" ci "orientată exclusiv", nu ne-am îndepărta mult de adevăr. CPI mai activează în două domenii conexe: cercetare si consultantă.

Cercetarea se concretizează în proiecte având tematici legate de tehnicile moderne de instruire, fiind doar o extensie naturală a activitătii de bază. Contributia procentuală a cercetării la veniturile totale ale CPI este de altfel modestă: cca. 10 la sută.

Consultanta este si mai modestă decât cercetarea în privinta aportului la venituri ("aproape zero", conform d-lui Remus Tudorică), reflectând apetitul foarte slab al firmelor românesti pentru această gamă de servicii, atât de populară în tările apusene. Serviciile de consultantă oferite de CPI sunt mai degrabă "anexe" ale cursurilor (situatie paradoxală, având în vedere că în Occident lucrurile stau de regulă tocmai pe dos), menite nu atât să aducă venituri cât să "formeze gustul" clientilor pentru ceea ce, mai devreme sau mai târziu, va deveni si la noi o practică curentă si, implicit, o piată importantă.

Cursurile reprezintă deci activitatea principală a Centrului, aducând cam 90% din venituri si asigurându-i rentabilitatea. Si prestigiul, am putea adăuga. Cu precizarea că CPI nu are la momentul actual nici un concurent serios, lucru pe care colectivul de la CPI mai degrabă îl regretă. "Cererea în acest domeniu este imensă si este loc pentru toată lumea", spune dl. Tudorică. Cu conditia ca serviciile oferite să respecte anumite standarde calitative, pe care CPI încearcă să le impună, nu atât pentru a elimina concurenta cât pentru a proteja potentialii clienti. În România nu există un sistem oficial de atestare a firmelor care îsi propun să facă si instruire, lucru care are atât aspecte pozitive cât si aspecte negative.

În acest sens este de precizat că CPI se află în relatii de parteneriat cu 40 de firme din întreaga tară care oferă servicii de instruire (în general fostele CTCE-uri, dar si firme private), dintre care 24 sunt acreditate de CPI. Aceasta înseamnă că, în conditiile respectării unor cerinte calitative (programă, dotare, personal calificat, etc) absolventii cursurilor organizate de aceste firme sunt atestati de către CPI. De asemenea, mai dispune de o bază proprie de instruire la Vatra Dornei, unde există si conditii bune de cazare.

În plus, CPI functionează si ca centru de pregătire autorizat pentru câteva firme importante din lume, cum sunt Novell, Autodesk, Lotus si Degem.

Cursurile

Varietatea tematică a cursurilor organizate este poate unul dintre cele mai importante atuuri ale CPI. "Din punctul de vedere al tematicilor suntem superiori multor centre similare din străinătate" - afirmă dl. Remus Tudorică. Orientarea rapidă este obligatorie pentru un astfel de centru de instruire, astfel încât în multe cazuri oferta precede cererea, ceea ce reprezintă si o influentare a pietei spre produse sau tehnologii moderne. După 1990, întregul colectiv s-a orientat cu predilectie spre zona calculatoarelor personale pentru că era de prevăzut că aici se va produce explozia. Acum colectivul centrului face pionierat în zona UNIX (primele cursuri au fost organizate pentru invitati neplătitori) sau Oracle.

Pentru a ilustra odată în plus diversitatea ofertei tematice, merită să amintim si câteva cursuri mai putin "clasice" cum ar fi cele de limbi străine cu profil tehnic specializat pe informatică sau cele destinate managerilor.

Aruncând o privire pe "Calendarul cursurilor - 1995" vom putea întâlni mai multe categorii de cursuri.

Cursurile de formare orientate pe meserii sunt cursuri de lungă durată (5 - 13 săptămâni) care oferă o nouă calificare profesională printr-o metodă intensivă si preponderent practică. Printre profesiile vizate: inginerie de sistem (13 săptămâni), programare (pentru aplicatii tehnico-stiintifice, de gestiune economică sau tehnico-economice, toate de 13 săptămâni), secretariat informatizat (5 săptămâni), contabilitate informatizată (9 săptămâni).

Cursurile de perfectionare orientate pe domenii au durate de 2-3 săptămâni si acoperă tematici pornind de la initiere generală în utilizarea calculatorului, continuând cu notiuni despre diverse medii de lucru (în principal DOS si Windows, dar si UNIX si OS/2), trecând prin cursuri orientate pe utilizarea a unor produse soft de uz general (procesare de text cu MS Word, Ami Pro, WordPerfect, calcul tabelar cu Quattro sau Excel, administrarea proiectelor cu MS Project Manager, desenare cu CorelDraw) sau specializate (de pildă SGBD-uri: Paradox, FoxPro sau Oracle) si terminând cu limbaje si medii de programare (QBASIC, Visual Basic, Fortran, Cobol, Pascal, C si C++, Visual C). Unele cursuri sunt structurate pe două nivele (Paradox, FoxPro, Pascal, C).

O categorie aparte de cursuri pune accentul pe utilizarea calculatorului în procese industriale. Domeniile abordate acum sunt electronica (urmărind mai ales formarea de specialisti în depanare si întretinere), pneutronica si hidronica (actionări pneumatice si hidraulice, vizând formarea de specialisti în automatizări industriale).

Tot legat de tematica cursurilor mai trebuie spus că CPI are posibilitatea să pregătească si cursuri "la comandă" pe tematici solicitate de clienti mai importanti (de regulă mari intreprinderi industriale). O altă categorie de actiuni organizate de CPI este cea a conferintelor de informare pe subiecte de actualitate, domeniu în care CPI colaborează adesea cu diverse firme din domeniul vizat. De regulă aceste conferinte sunt gratuite, fiind considerate o formă de "promotion".

În fine, ultima (dar nu cea de pe urmă) categorie este cea a cursurilor de perfectionare cu autorizare internatională. În cazul acestor cursuri absolventii primesc, pe lângă certificatul oficial CPI, si atestatul international al firmei străine.

CPI face parte din prestigioasa retea Novell Authorised Education Center (AEC), organizând cursuri de pregătire (4 săptămâni) pentru obtinerea mult-râvnitului CNE (Certified NetWare Engineer). Anul acesta sunt programate cinci serii.

Ca Autodesk Authorized Training Center, CPI se ocupă nu doar de specializarea proiectantilor prin cursuri de scurtă durată, ci si de pregătirea si atestarea instructorilor pentru reteaua de centre de instruire Autodesk în România si Republica Moldova patronată de A&C Int'l (reprezentantul autorizat al Autodesk).

CPI este si Lotus ATC (Autorized Training Center), organizând cursuri pentru instruire în utilizarea unor produselor ale firmei Lotus (Lotus 1-2-3, cc:Mail si Ami Pro).

O conditie importantă a succesului în acest domeniu este de bună seamă si practicarea unor tarife totodată accesibile (pentru a nu restrânge clientela, mai ales în conditiile dificile de la noi) si acoperitoare (pentru a permite modernizarea permanentă a dotării). CPI utilizează un sistem de tarifare pe 4 trepte.

Nivelul de bază este cel pentru cursurile obisnuite, de scurtă durată, care reprezintă o medie de 45.000 lei pe săptămână (cca. 1.500 lei pe oră).

Pentru cursurile de formare, de lungă durată, preturile sunt mai relaxate (în medie 35.000 lei pe săptămână) tocmai pentru a păstra accesibilitatea.

Cursurile speciale, pe teme ne-standard, sunt în schimb mai scumpe cu 10-25% fată de cursurile obisnuite. Tariful este de asemenea majorat si pentru cursurile tinute la sediul clientului, pe echipamentele acestuia. "Este o modalitate în plus de a încerca să ne convingem clientii că este preferabil să lucrăm aici, unde totul este anume pregătit pentru un proces de instruire eficient si de calitate", declară dl. Tudorică.

Cursurile cu autorizare internatională au un regim diferit, datorită conditiilor impuse de partenerul în cauză. De pildă, Novell pretinde ca fiecare cursant care se pregăteste pentru CNE să posede un set de manuale de NetWare (celebrele "cărti rosii"). Care costă cam 600.000 lei... Situatia este asemănătoare si în cazul Autodesk. Există si alte considerente, cum ar fi cele legate de pregătirea si atestare instructorilor autorizati pentru aceste cursuri.

Pentru cursurile obisnuite, cursantii primesc de regulă o documentatie (suportul de curs), tutoriale pe dischetă, eventual cărti si reviste de specialitate.

Este de remarcat orientarea spre practică a cursurilor, începând de la cele de initiere si terminând cu cele mai specializate. De exemplu, un depanator va ajunge să desfacă în bucăti un PC si să-l refacă apoi în forma initială. Un inginer de sistem va învăta, de pildă, toate etapele introducerii în sistem a unui nou software, începând de la completarea licentei si terminând cu instruirea utilizatorilor finali.

Cursantii

Cursantii care se instruiesc în cadrul CPI pot fi clasificatii după diverse criterii. De pildă, este interesantă evolutia categoriei formată de cursantii care-si plătesc singuri cursurile. Dacă la începutul anului 1990 această categorie lipsea cu desăvârsire, după doar un an ea ajungea să formeze o majoritate zdrobitoare (cca. 90%), dovedind interesul urias al tinerilor pentru un domeniu care promitea să le mărească sansele de a obtine (sau de a păstra) o slujbă si totodată dezinteresul intreprinderilor pentru o activitate pe care au perceput-o multă vreme ca pe un balast. Începând din 1992 proportia a început să se echilibreze, reflectând (sau mai degrabă anticipând) interesul crescând al intreprinderilor pentru eficientizare prin informatizare, deci si un proces de dotare cu tehnică de calcul. Actualmente cursantii "pe speze proprii" reprezintă 60% din total.

Un alt aspect relevant este proportia cursantilor pe tipuri de cursuri. Astfel, circa 50% dintre cursantii CPI sunt persoane care doresc să învete elemente de informatică care să-i ajute în profesiunea lor, să le sporească competenta si competitivitatea. O altă parte (cam 30%) este formată din cursantii care doresc să-si facă din informatică o meserie (e vorba fie de absolventi de liceu fără o meserie, fie persoane care vor să-si schimbe profesia). În fine, restul îl reprezintă informaticieni care vin să se perfectioneze sau să se specializeze în anumite domenii particulare.

Desi activitatea Centrului este orientată pe instruirea adultilor, există si grupe de copii cărora li se oferă sansa de a se inita în tainele calculatorului. "Pe cei care vin deja de 5 ani aici nu prea mai avem ce să-i învătăm" afirmă dl. Tudorică.

În medie, zilnic se pregătesc în cadrul CPI 450-500 de cursanti. O măsură mai exactă a volumului activitătii desfăsurate în acest centru este "cursant*săptămână" (numărul cursantilor înmultit cu durata cursului urmat, exprimată în săptămâni). Astfel exprimat, volumul anual al activitătii Centrului se cifrează la 14.000.

Instructorii

Meseria de instructor sau formator nu este deloc una comodă. Mai ales în informatică si mai ales la CPI.

În primul rând, este vorba de fapt de două meserii: instructorul trebuie să fie un expert în domeniile informaticii în care activează si totodată un foarte bun pedagog, deoarece a lucra cu adultii este din multe puncte de vedere mai dificil decât a lucra cu elevii sau studentii. Este vorba de oameni cu personalităti foarte diferite, provenind din medii diverse si care, în cea mai mare parte, sunt puternic motivati. Mai ales dacă au plătit din buzunarul propriu cursurile, vor pretinde pe bună dreptate seriozitate si competentă.

În al doilea rând, programul pe care-l impune o institutie de acest gen este departe de a fi unul comod. Cursurile se desfăsoară dimineata, după-amiaza si seara. Uneori si în week-end (cum este cazul cursului pentru manageri). Iar marja de libertate în stabilirea unui program personal este extrem de limitată. În plus, instructorii participă cel putin la examenele finale ale cursurilor sustinute de centrele de instruire acreditate din întreaga tară.

Dar poate partea cea mai dificilă (dar, de ce nu? poate si cea mai plăcută) este faptul că pregătirea nu se termină niciodată. Mereu apar lucruri noi, mareu apar cerinte noi, mereu apar cursuri noi, si toate impun o pregătire continuă si sustinută.

CPI dispune de o echipă de 30 de instructori proprii, cu normă întreagă (ceea ce reprezintă cam 30 de ore pe săptămână). Jumătate dintre acestia fac parte din "vechea gardă", provenind din echipa formată de-a lungul timpului în cadrul ICI si dispunând de o bogată experientă. Ceilalti au fost cooptati în echipă după 1990, unii dintre ei imediat după absolvirea facultătii. Ca formatie, cei mai multi sunt absolventi ai facultătilor de automatizări si calculatoare sau matematică-informatică. Unii dintre ei sunt de altfel absolventi ai unor cursuri CPI.

Toti instructorii proprii (ca de altfel si cei ai Centrelor Teritoriale de Instruire cu care colaborează CPI) sunt atestati în cadrul centrului. În plus, pentru cursurile cu atestare internatională, o parte dintre instructori au fost atestati de către firmele respective. Astfel, în cadrul Centrului activează 2 instructori autorizati Novell, 5 instructori autorizati Autodesk si 3 instructori autorizati DEGEM (Lotus nu are deoacamdată un sistem de atestare a instructorilor).

Pentru nevoi speciale, cum ar fi cursuri cu tematică nestandard sau cu specializări în domenii diferite de informatică, CPI utilizează adesea colaboratori externi. Dispune actualmente de o listă de circa 80 de potentiali colaboratori, la rândul lor atestati de CPI. Majoritatea acestora lucrează în mod curent în cercetare, proiectare sau în învătământul superior.

Dotarea

Vremurile în care informatica se învăta la tablă sau cu caietul în fată a trecut chiar si pentru scoli. Cu atât mai mult pentru centrele de instruire si formare. Dotarea tehnică este una dintre conditiile obligatorii în asigurarea calitătii procesului de instruire. Aceasta însă nu înseamnă doar aparatură în pas cu vremea ci si orientată pe probleme de instruire. Din acest punct de vedere CPI nu are rivali în România iar dl. Remus Tudorică are desigur în vedere repere occidentale când afirmă că "dotarea tehnică actuală este decentă". Să nu uităm că toată această dotare a fost realizată de CPI prin forte proprii.

CPI dispune de sapte laboratoare de instruire practică echipate cu 85 de PC-uri. Dintre acestea doar 20 sunt 386, restul fiind 486 în diverse configuratii, în functie de destinatie.

Sălile mai mari sunt compartimentate, astfel încât încăperile au de regulă cel mult 10 PC-uri. În principiu fiecare cursant lucrează la o masină, exceptând cursurile de initiere la care din motive pedagogice se grupează doi cursanti la un calculator.

Toate PC-urile sunt integrate în retele locale de tip Novell. Există retele NetWare 4.0, 3.11 si 2.2, care pot fi conectate între ele, astfel încât candidatii la CNE au posibilitatea să lucreze cu orice versiune.

Laboratorul de electronică este o adevărată bijuterie. Dispune de 12 posturi de lucru dotate cu statii specializate produse de firma israeliană Degem. Statiile, controlate de calculatoare speciale (conectate si ele la un server Netware) permit simularea unei varietăti de defecte pe un set de module electronice. Cursantul trebuie să localizeze defectiunea printr-o serie de măsurători, punctate sau depunctate automat de calculator în functie de logica succesiunii lor. Instructorul poate la rândul său ca, în functie de rezultatele obtinute de cursant (evaluate de calculatoarele care controlează posturile de lucru si livrate serverului), să crească sau să scadă gradul de complexitate a testelor si/sau aria tematică acoperită.

Laboratoarele de pneutronică si hidronică dispun la rîndul lor de câte 8 posturi de lucru dotate cu echipamente livrate tot de firma Degem. Si în acest caz, sunt utilizate echipamente anume concepute pentru instruire cu pronuntat caracter practic.

Pentru pregătirea teoretică a cursantilor există 9 săli de clasă cu o capacitate de 600 de locuri. Pentru cursurile de limbi străine există de asemenea un laborator special dotat. Plus aparatura obisnuită necesară unui proces de instruire modern (de pildă ecranele cu cristale lichide MegaShow pentru proiectii, utilizate pentru prezentarea on-line a interfetei unor produse software).

Ce urmează?

Proiectele CPI-ului prevăd pentru viitorul apropiat obtinerea unor noi autorizări de la firme de prestigiu în domeniul software. În acest sens se poate mentiona Microsoft (prin intermediul reprezentantului în România, firma Forte Computers, cu care CPI-ul are relatii foarte bune), Oracle si Magic Software Enterprises.

Alte proiecte se referă la extinderea si modernizarea dotării tehnice. Mijloacele multimedia revolutionează actualmente domeniul instruirii în Occident, dar preturile sunt încă destul de ridicate. Deocamdată la CPI se lucrează la un proiect de cercetare legat de impactul tehnicilor multimedia în procesul de instruire în domeniul informaticii.

Din păcate, există si elemente independente de vointa si competenta colectivului de la CPI care împiedică dezvoltarea normală a unei activităti de o evidentă utilitate socială si care, în plus, s-a dovedit profitabilă (să nu uităm că din 1990 încoace, CPI a functionat în mod continuu la întreaga capacitate).

CPI S.A. este o societate aflată integral în proprietatea statului, ceea ce reduce substantial marja de joc în reinvestirea veniturilor, în dezvoltarea Centrului, iar în ultimul timp si în salarizarea personalului (recenta ordonantă guvernamentală nr. 1). "Prin limitarea drastică a veniturilor angajatilor si a prerogativelor managerilor firmelor de stat care se dovedesc profitabile, există riscul de a pierde specialisti foarte valorosi, cu bogată experientă", afirmă dl. Remus Tudorică.

O solutie posibilă ar fi privatizarea. Echipa de la CPI încearcă să intre într-un proces de privatizare prin metoda MEBO, dar ritmul de realizare este deosebit de lent datorită numărului foarte mare de piese care trebuie aduse la dosar si care se obtin foarte greu.

"Fără îndoială că privatizarea centrului ar fi benefică, măcar din punctul de vedere al păstrării si întăririi colectivului de specialisti". Si, desigur, dintr-o multime de alte puncte de vedere, pe care le cunoastem cu totii.


(C) Copyright Computer Press Agora