Computerul în scoală

(Experienta americană)

Întelegerea felului în care computerele pot fi utilizate în scoală ne ajută să decidem corect la selectia sistemelor educationale computerizate. În timp ce hard-ul si soft-ul se shimbă rapid, multe din configuratiile discutate aici vor fi prezente încă multă vreme.

Dumitru Rădoiu

În majoritatea scolilor americane pe care le-am vizitat în mai bine de un an de zile, capacitatea de utilizare a computerelor (computer literacy) este un lucru obisnuit atît pentru profesori cît si pentru elevi. Personal, rar am întîlnit un profesor, bibliotecar, elev/student sau membru al personalului administrativ care să nu poată utiliza un computer, măcar în aplicatiile de bază. Dobîndirea si perfectionarea acestor veleităti este urmărită prin programe care tin de strategia de dezvoltare a scolii.

Nivelul 1 de utilizare este considerat atins cînd user-ul este în stare să utilizeze aplicatiile de bază: procesoare de text, grafică, baze de date si calcul tabelar.

Nivelul 2 înseamnă capacitatea de utilizare a facilitătilor multimedia.

Nivelul 3 înseamnă capacitatea de lucru în reteau locală si în Internet.

Dacă studentii/elevii nu stăpînesc aplicatiile de bază sînt obligati să ia un curs de computer survival în care se predă de regulă un pachet integrat (de pildă Claris Works, pentru Mac). Cei mai multi însă fie au computere acasă fie au ajuns la primul nivel în clasele anterioare.

În ceea ce-i priveste pe profesori, nivelul 1 este obligatoriu pentru a fi angajat într-o scoală bună. Perfectionarea lor se face organizat, în asa numitele zile profesionale cînd, pe cheltuiala institutiei, sînt adusi lectori specialisti în tehnologii educationale care tin cursuri si fac demonstratii. Aceste zile se încheie de regulă cu vizite la cîte una din marile firme producătoare de hard sau soft, unde expertii lor încearcă să-si promoveze noile echipamente si programe educationale prin demonstratii, oferte de sponsorizări si preturi promotionale.

Acolo unde este posibil si există si programe regionale sau nationale, se practică si trimiterea profesorilor la cursuri scurte, de regulă în timpul vacantelor. Pentru elevi/studenti se organizează în fiecare vacantă mare, Scoala de Vară, unde specialisti locali sau invitati oferă contra cost cursuri intensive pe diverse teme: DTP, Prezentări Multimedia, Internet, etc.

Pregătirea este completată de abonamente la resurse educationale fie ele sub formă digitală sau hard-copy.

Cu privire la utilizarea computerelor într-un liceu tipic american, desi ar putea părea artificială, clasificarea care urmează o putem prefera din motive pedagogice.

Sisteme multimedia

Multimedia a mobilizat imaginatia educatorilor mai mult decît orice altă tehnologie. Tipul de date vehiculate poate fi video (analog sau digital), animatie 2D sau 3D, audio, hiper-link-uri si cerneală digitală. Computerele (uneori mobile, instalate pe cart-uri) sînt mai mult utilizate pentru demonstratii. De regulă sînt echipate cu HDD de mare capacitate, CD-ROM-uri si videodiscuri laser, difuzoare puternice si monitoare cu diagonală mare sau ecrane cu cristale lichide si retroproiectoare.

Mediile de livrare presupun existenta unor unităti CD-ROM, acceleratoare grafice, cartele ce compresie/decompresie si cartele audio. În ultimul timp au apărut si dispozitive specializate (DSP - Digital Signal Processors) pentru procesarea vorbirii.

Multe programe de educatie asistată de computer (computer-assisted instruction programs) pot fi utilizate în conjunctie cu un monitor mai mare pentru demonstratii frontale conduse de profesor. Acest tip de aplicatii are avantajul că minimizează costurile si simplifică munca profesorului. Utilizarea unui singur computer presupune însă că profesorul are o idee clară asupra conceptelor mai dificil de înteles care trebuie ilustrate. Rezultatele sînt bune, economia de timp, mare. Se estimează că în Statele Unite aproximativ 25% din bugetul destinat achizitionării de soft este destinat aplicatiilor multimedia.

Sistemele pot fi utilizate si pentru vizualizări (de grafice la matematică, de pildă) sau pentru prezentări de tipul slide-show sau videoclipuri.

Prezenta multimedia în clasă (practic la orice disciplină) trebuie privită mai mult ca o metodă de a îmbogăti o prezentare decît ca un nou mod de configurare a procesului educational.

Este poate important pentru evolutia ulterioară a sistemelor multimedia în învătămînt că datorită cresterii deosebite a numărului de PC-uri echipate cu CD-ROM, multimedia a devenit veriga de legătură între piata scolară si piata utilizatorilor domestici.

Dintre companiile americane care oferă titluri CD-ROM si softuri educationale, cele mai căutate sînt: Broderbound, Scholastic, Davidson & Associates, Computer Curriculum Corporation, New Media Schoolhouse CD-ROM Software.

Aplicatii de retea

Computerele sînt grupate în laboratoare, legate în retele locale prevăzute cu cîte un monitor urias pentru instructor. De regulă acolo se predau cursuri de computer survival, limbaje de programare, lucru în reteaua locală si Internet sau, la cerere, cursuri speciale (DTP, Adobe Premiere, etc) pentru care se utilizează versiuni academice ale softurilor comerciale, de regulă asociate cu tutoriale puternice.

Laboratoarele pot fi folosite si pentru educatie în retea (Networked Instructional Computing - NIC). În acest caz serverul oferă soft educational pentru un anumit subiect (fizică, biologie, etc) si activitatea este coordonată de un instructor. Aplicatiile de retea sînt numeroase, întinzîndu-se de la cursuri de navigatie prin Internet pînă la proiecte colaborative (collaborative software) bazate pe Lotus Notes care oferă multe facilităti încă nesuportate de Internet. În colegii, cele mai răspîndite aplicatii utilizează NetWare, motivul fiind usurinta de a distribui informatie si materiale de curs precum si comunicatia mult îmbunătătită între studenti si profesori.

Sistemele de învătare integrată (Integrated Learning Systems - ILS) reprezintă un pas mai departe. Softul ILS este de regulă furnizat de o firmă majoră si este construit în jurul unui sistem de management educational care ghidează studentul/elevul prin programă la propria lui viteză de învătare.

Sistemele de management ILS furnizează de asemenea o serie de rapoarte privind performanta studentului si a clasei ca un întreg.

Media Center

În sălile de studiu sînt instalate PC-uri (interconectate într-un LAN prevăzut cu imprimantă, scaner si modem) care, pe lîngă aplicatiile de bază pot accesa softurile educationale instalate pe server. Numărul computerelor este proportional cu numărul elevilor (media în Statele Unite este de 12 computere/ elev). Unele sisteme sînt prevăzute cu unităti CD-ROM. CD-urile, care se împrumută ca si cărtile de la bibliotecă, sînt fie furnizate de firma care a livrat echipamentul (de regulă în pachete cu destinatii precise: pentru profesor, pentru elevi/studenti, pentru administratia scolii) fie sînt achizitionate de scoală prin postă, pe baza cataloagelor de tehnologie educatională.

Pe CD-uri se pot găsi fie dictionare, enciclopedii, colectii de ziare si reviste (TIME, Newsweek, etc), atlasuri, fie softuri educationale. Colectiile fizice sînt indexate cu ajutorul codurilor de bare.

Este de subliniat că activitatea publicistică este parte din programa scolară ca si oratoria (debate). Publicatiile, de regulă lunare, sînt editate de elevi sub îndrumarea unui cadru didactic. Softul utilizat cuprinde de regulă Word, Adobe Photoshop si Page Maker, iar pentru fotografii se utilizează camere digitale.

Sisteme de telecomunicatii

Lucrul în retea vizează activitătile desfăsurate în LAN si WAN, serviciile on-line (în special pe Internet), dar si aplicatii de genul conferintelor audio si video-conferintelor.

Dacă ar fi să luăm direct sensul cuvintelor ar însemna că învătarea la distantă ar fi o subcategorie a acestor sisteme, dar se pare că telecomunicatiile educationale (TE) au devenit o categorie aparte.

TE s-au dezvoltat rapid de la proiecte simple, cum ar fi găsirea unui corespondent (E-mail), la implementarea pe scară largă a unor proiecte (vezi Global Schoolhouse/Global SchoolNet Foundation la http://gsn.org) în care studentii sînt angajati în proiecte de colaborare (co-laborative projects).


(C) Copyright Computer Press Agora