Interviu cu Dr.R.Hetherington

Director Computer Science Telecomunication Program

Dumitru Rădoiu

Directorul actual al CSTP, Dr. Richard G Hetherington, este cel care a initiat programul cu 11 ani în urmă. A început de la zero iar acum numără aproximativ 400 de studenti între care 30 doctoranzi si 100 de candidati la master.
R: Domule Director, care este scopul programului si extinderea lui?

R.H.: Cînd am început programul, scopul a fost să creem o unitate de cercetare si învătămînt de clasă mondială bazată pe sinteza unor discipline existente: Telecomunicatii si Retele de Computere. Aveam în principal două obiective: să furnizăm un mediu de cercetare, pregătire si învătare în acestă nouă sinteză si să oferim educatie traditionala în Computer Science(CS).

Acum încercăm să ne adaptăm cerintelor actuale din Computer Science si Telecomunicatii care au evoluat si sînt incorporate în ceea ce se numeste Internet si subdisciplinele CS. În esentă, programul este încă un amestec de Inginerie si Computer Science cu concentrare acum pe aspecte legate de inginerie si dezvoltări de soft. Acum putem vorbi despre trei discipline caracteristice: Telecomunicatii, Retele de Computere si Inginerie Soft si evident că programele de Master si Doctorat precum si cercetarea cadrelor didactice sînt legate de cele trei zone de interes.

R: Care este aria de cercetare a CSTP si ce obiective urmăriti?

R.H. :Avem în cadrul CSTP un Centrul de Tehnologii Avansate unde un grup face cercetare aplicată pînă în faza de prototipuri pre-comerciale, în esentă soft. Nu sîntem în mod deosebit angajati în cercetare sau design de hard cu toate că avem cercetători care lucrează în arhitecturi AT si care sînt pe punctul de a-si patenta rezultatele eforturilor lor. Dar, cum spuneam, cercetarea aplicată de la noi se ocupă în principal de dezvoltări de soft. În ultimul timp este mult mai usor să găsesti finantări pentru cercetare aplicată decît pentru cercetare teoretică. Rezolvarea am găsit-o într-un mecanism prin intermediul căruia cercetarea aplicată si tehnologiile care rezultă din asta sînt utilizate să sustină cercetarea de bază. (Rîzînd:) Este un proces care necesită oarecari aptitudini administrative si de management. În economia acestei tări, si cred că afirmatia este valabilă si pe plan global, ferestra de timp pentru investitii în dezvoltări tehnologice a devenit mult mai mică decît a fost în trecut. Acum10 ani, cînd CSTP era la început, nu era dificil să găsim companii doritoare să investească în cercetarea aplicată chiar dacă rezultatele nu erau imediat aplicabile. În ziua de azi situatia este mult diferită. Spiritul antrepenorial tinde către zero si dacă vrei să găsesti fonduri pentru dezvoltări tehnologice si cercetare trebuie să-i convingi că investitiile vor aduce venituri si asta într-un timp relativ scurt. Asa că scopurile tehnice sînt dictate în mare măsură de ceea ce vine către noi din exterior.

R: Care este impactul a ceea ce numim Information Age asupra CSTP?

R.H. : Foarte recent s-a făcut un efort pentru a aborda noile teme care vin către noi. Este vorba de o modificare a paradigmei în întreaga educatie, modificare generată de raportul dintre punctul de vedere determinat de ofertă si cel determinat de computer si asta are un impact puternic în CSTP chiar la nivelul planificărilor de strategie. De pildă chiar acum dezvoltăm o entitate, se numeste Missouri Center for Information Technology (MCIT), în care CSTP este liderul academic. Ceea ce se încearcă este combinarea tehnologilor în mod abisnuit asociate cu seviciile din campus, cum ar fi Computing Services, televiziunea, serviciul telefonic, conexiunile de telecomunicatii, care sînt separate din punct de vedere administrativ în campusul UMKC. Ideea MCIT este ca toate aceste entitati să fie aduse sub un control administrativ unic care este academic. Inovatia aici este că toate sînt unităti de servicii iar CSTP s-a oferit să devină parte a acestei noi unitati de servicii prin aceasta convertind noua entitate într-o unitate academică. Cîstigul aici este că această nouă unitate administrativă nu numai că va avea o altă fată dar va fi si mult mai atractivă pentru cei din exteriorul universitătii care doresc servicii sau pregătire în întreaga arenă a tehnologiei informatiilor. Atît cei din universitate cît si cei din exterior pot veni la această unitate atît pentru întregul spectru de servicii cît si pentru dezvoltări teoretice. Mi se pare foarte important că ideea este puternic sustinută de State Department of Economic Developement care finantează MCIT în efortul de a deplasa întregul campus căre secolul XXI.

R: Care este strategia CSTP pentru realizarea unui mediu universitar foarte competitiv?

R.H. :În ceea ce-i priveste pe studenti încercăm să mentinem nivelul academic si asta înseamnă un program foarte dinamic. Problema aici nu este numai de a mentine actualitatea informatiilor ci si calitatea instruirii. Corpul profesoral a votat recent cresterea numărului de cursuri predate de fiecare profesor în ideea de a aduce expertiza lor în sala de clasă. În plus încercăm să aducem cadre care sînt predominant specializate în predare lucru care este destul de dificil de obtinut în cercurile academice din cauza sistemului de plată.

În ceea ce priveste studiile post-universitare efortul este în zonele de interdisciplinaritate; chiar acum sîntem în procesul de elaborare a unei strategii.

Sub aspect material, am fost de curînd beneficiarii a 8000$ pentru a echipa o sală de clasă pentru studenti si se pare că vom primi 100 000$ pentru a achizitiona echipament destinat cercetării. Pe de altă parte studentii au votat o crestere a taxelor care va aduce anual peste 50 000$ pentru modernizarea echipamentului folosit de studenti.

R: Europa Centrală si de Est a început să investească bani seriosi în tehnologia de vîrf. Multe tări au făcut acest lucru în trecutul apropiat; unele au reusit, altele au esuat. Care credeti că este explicatia?

R.H. : Dificilă întrebare (rîde). Un lucru însă mi se pare clar. Deplasarea spre o nouă eră va necesita mai multe generatii si de aceea cred că atitudinea este mai importantă decît orice altceva. Viitorul se construieste pe prezent asa cum prezentul a fost construit pe trecut. Ceea ce părea miraculos, acum 50 de ani, daca nu imposibil, acum este banal. Deci (rîzînd) este posibil să n-avem nici cea mai vagă idee despre ceea ce va fi peste 50 de ani. Nu putem spune oamenilor ce să facă pentru că nu stim cum va arăta viitorul, dar putem creea mediul cultural în care ei se pot dezvolta, putem creea un mediu educativ plin cu tehnologia care va afecta viata noastră în viitorul apropiat cînd vom fi producători de informatie, purtători de informatie, consumatori de informatie, etc. avînd în permanentă în vedere efectul multiplicativ. Există atunci sansa ca ei să decidă în cunostintă de cauză.

În ceea ce priveste investitiile unei tări nu prea mari în tehnologia informatiei, nu cred că trebuie cheltuiti bani în dezvoltarea unui limbaj de programare sau a unei arhitecturi.


(C) Copyright Computer Press Agora