Corneliu Fecioru
Unul dintre cîstigurile majore ale utilizării telematicii în educatie si instruire este cresterea accesului la facilitătile educationale. Acest deziderat a fost abordat în mai multe feluri de către proiectele Uniunii Europene. Unele proiecte au încercat să găsească solutii pentru accesibilitate sporită la educatie prin dezvoltarea de sisteme noi care utilizeză tehnologii de ultimă oră. S-au dezvoltat sisteme educationale care constau din diverse module ce pot fi folosite integrate sau separate. În cele mai multe cazuri s-au folosit echipamente si softuri disponibile pe piată, dar
s-au dezvoltat si elemente soft de legătură pentru a permite productia, livrarea, asistenta tutorială si sistemele de management al procesului educational.
Proiectele s-au concentrat în general pe satisfacerea nevoii de instruire a:
Prezentăm cîte un studiu de caz pentru primele două situatii.
Organizatiile moderne apreciază instruirea angajatilor în conditiile reducerii costurilor produse de absentă, călătorii, hotel, diurne, etc. Problema principală în calea acestui deziderat este că o competentă educatională nu este disponibilă acolo unde ar dori-o potentialii beneficiari. Proiectul JITOL - Just in Time Open Learning - a dezvoltat un mecanism care va permite cunostintelor profesionale informale să fie reprezentate într-un anume fel si să poată fi accesate de grupuri de persoane. Termenul JITOL se referă la o filosofie de conducere a sistemelor productive dezvoltate de industria japoneză si implantate apoi în numeroase alte culturi. JITOL se referă la capacitatea unei persoane de a avea acces la educatie/instruire atunci cînd are nevoie de aceasta. Proiectul a extins acest concept prin recunoasterea faptului că expertiza este dobîndită nu doar prin cursuri ci si prin colaboarea cu alti profesionisti, prin acces la resurse informationale, prin interactiuni cu profesori si tutori.
Proiectul s-a concentrat pe dezvoltarea si evaluarea mediilor educationale din domeniul
IT, cu scopul de a sprijini dezvoltarea individuală a profesionistilor din acest domeniu.
S-a concentrat pe capitalizarea expertizei contextuale si pe calificarea profesionistilor
din domeniu, precum si pe stimularea schimbului de expertiză si cooperări. Acest fapt a
fost realizat în
JITOL a dezvoltat un sistem care să le permită indivizilor să-si îmbogătească cunostintele. Sistemul este bazat pe metafora celor patru stadii a dezvoltării cunostintelor individuale (the four windows concept). Acestea sînt:
Proiectul JITOL a fost testat în diferite medii de lucru: profesionisti IT, grupuri de medici preocupati de auto-terapia diabetului, angajati ai marilor corporatii. Proiectul se constituie într-un pas major în implementarea conceptului de learning organization care preocupă specialistii în management si comportament organizational.
Universitătile europene sînt tot mai încurajate să coopereze, în ultimii ani, prin programe de tip TEMPUS, ERASMUS, etc. Natura dinamică a educatiei universitare creează concurentă si în acest domeniu pentru noua piată a studentilor aflati în zone mai îndepărtate si prin accesul studentilor la o expertiză suplimentară.
Proiectul JANUS s-a concentrat pe crearea unui prototip pentru o viitoare retea europeană virtuală de universităti. JANUS a dezvoltat o retea de comunicatii europeană integrată pentru IFD. Aceasta a presupus utilizarea la scară largă a sistemelor (six-node Internet), folosind servicii VSAT conectate la retele locale si Internetul terestru. Folosind softul client-server FirstClass (cu unele adaptări), peste 100 de servere au fost conectate în Europa prin VSAT, Internet si PSTN. Utilizatorii au acces la FirstClass cu interfata utilizator via PSTN, X.25, VBSAT, ISDN si Internet. Cu peste 2000 de utilizatori înregistrati, sistemul a oferit o modalitate elegantă de acces folosind comunicare asincronă.
Concentrîndu-se pe utilizatorii care învată la domiciliu, sistemul a fost prevăzut cu cursuri inovative de tipul Renewable Energy, care are o componentă importantă de învătare în comun, si cu cursuri care au fost plătite de studenti, de tipul ISDN, Programare în LISP si Inteligentă Artificială.
Un alt element studiat a fost posibilitatea de a folosi aceleasi cursuri în toată Europa, utilizînd tutori locali care folosesc criterii, exemple si unele materiale aditionale particularizate.
Pînă în 1996 se prognozează ca numărul studentilor înregistrati si plătitori care utilizează sistemul să atingă 6000. Pentru atingerea acestui scop vor colabora Olivetti Telecom si Open University din Marea Britanie care vor dezvolta JANUS inclusiv în Europa de Est si Rusia.
Cercetarea de piată care a însotit proiectul a depistat o crestere a cereri de servicii TIFD si un interes crescut privind utilizarea telematicii în educatie si instruirea adultilor.