H.B.: Ei bine nu este vorba doar despre viziunea lui Gerstner, noi toti credem că în acest moment păsim în cel de-al treilea val al tehnologiilor de prelucrare a informatiei. Pînă în anii 70 totul se învîrtea în jurul unei unităti centrale, a unui calculator mare [mainframe] si vorbeam despre "host centric data processing".
Începînd din anii 80, nu în cele din urmă datorită răspîndirii PC-urilor, a PC-urilor IBM [compatibile], tehnologia informatiei a devenit "PC centric"-ă, si în consecintă s-a vorbit despre cel de-al doilea val al tehnologiei de prelucrare a datelor: "client-server computing". Aceasta a durat pînă acum, la mijlocul anilor 90. În această perioadă, din ce în ce mai mult datele importante au migrat dinspre host-uri spre PC-uri, iar prelucrarea lor s-a făcut din ce în ce mai mult cu aplicatii software create pentru PC-uri.
Noi credem, si nu numai noi, că de acum încolo centrul în jurul căruia va gravita tehnologia informatiei nu va mai fi PC-ul ci reteaua. Cu cît va fi mai mare numărul celor conectati în retea, cu atît va fi mai mică nevoia de a avea un calculator mare sau un PC care să calculeze si va fi mai mare nevoia de a putea comunica, de a partaja informatii, de a fi conectat la retelele internationale si globale. Noi credem că în viitor centrul de greutate al tehnologiei informatiei va fi reteaua, informatiile se vor afla din ce în ce mai mult în retele, pe servere interconectate.
Host-urile nu vor reînvia, dar vor trăi în continuare ca servere în retele. S-a constatat că nu este practic ca toate datele de prelucrat să se găsească pe PC, si că este mult mai convenabil ca ele să se găsesască pe un server de pe care să fie accesate prin intermediul PC-urilor. Astfel că vor exista foarte multe terminale, din care majoritatea vor continua să fie PC-uri, dar scopul nu este de a face aceste PC-uri tot mai puternice ci de a distribui informatia, de a o face disponibilă pentru oricine. Aceasta este valabil atît pentru întreprinderi cît si pentru utilizatori [consumer].
Internetul este cel care a declansat si care dă în continuare cel mai puternic impuls acestei tendinte. Există 30 de milioane de utilizatori Internet în toată lumea, ei vor să poată schimba informatii, astfel că centrul de greutate nu mai este calculatorul ci reteaua.
Rep.: Ce se întîmplă cu Prodigy? Va fi disponibil si în România?H.B.: Nu ne-am decis încă nici pentru Europa relativ la Prodigy, deci o decizie privitoare la România este încă departe. Dar Prodigy este numai un element al acestei strategii. Înainte de toate noi vedem necesitatea de a opera în toate retelele existente, de a fi furnizorul numărul 1 de conexiuni Internet, inclusiv în România unde dorim să conectăm cît mai multe întreprinderi si cu timpul chiar si utilizatori privati la Internet.
Prin intermediul filialei IBM România, dorim să devenim furnizorul numărul 1 de servicii Internet si în România. Internetul va implica oferirea unei multitudini de servicii si noi vrem să jucăm rolul principal în acest domeniu. Este vorba de a te conecta prin Internet si la alte retele cum sînt Compuserve, Prodigy, s.a.m.d. si nu de este vorba despre aplicatii proprietare, de dominanta unui producător sau a unei retele ci de a putea să le interconectezi pe toate în mod armonic. Acesta este scopul pe care ni-l propunem, să interconectăm sistemele între ele si să fim ofertantul nr. 1 de servicii de comunicatie.
Rep.: Care sînt planurile Dvs. relative la distributia de software în România? Mă refer aici în primul rînd la OS/2 care este foarte putin cunoscut si răspîndit în România.H.B.: OS/2 este foarte important pentru noi, nu încape nici o îndoială, desigur mai mult ca sistem de operare pentru domeniul profesional, pentru întreprinderi. Credem însă că discutia despre SO nu va mai fi dominantă în viitor. Dacă ne raportăm la strategia "network centric" atunci Lotus Notes va avea o pozitie centrală, strategică, mult mai importantă, si în viitor va trebui să fie posibil ca indiferent de SO disponibil, fie el Windows, OS/2, Unix, OS/400, AIX, oricare ar fi acesta trebuie să devină din ce în ce mai mult transparent pentru utilizator. E similar cu modul în care curentul electric este obtinut de la o priză fără ca utilizatorul, consumatorul, să fie interesat de modul în care ajunge el acolo.
Rep.: Vom plăti în viitor puterea de calcul, aplicatiile, asa cum plătim acum curentul electric?H.B.: Aceasta este viziunea noastră. În viitor capacitatea retelei, puterea de calcul va fi cumpărată [plătită] ca si curentul electric, indiferent de terminalul care se conectează sau de sistemul de operare care rulează pe acesta. Important va fi să ai acces la aceste retele pentru a putea comunica.
Rep.: Produsele Lotus vor fi disponibile si prin intermediul filialei IBM România?H.B.: Da. Noi dorim în principiu să respectăm independenta firmei Lotus ca organizatie. Dar desigur că după ce am fuzionat avem o colaborare foarte strînsă. Produsele Lotus vor fi disponibile deci si prin intermediul IBM, iar produsele IBM vor fi disponibile si prin intermediul reprezentantelor Lotus, ceea ce nu înseamnă însă că vrem să lezăm identitatea lui Lotus. Identitatea lui Lotus este foarte importantă pentru noi si modul în care vom proceda în România nu va diferi de modul în care procedăm în restul lumii. Noi colaborăm foarte strîns cu Lotus peste tot pe glob. IBM este o parte a lui Lotus si Lotus este o parte a lui IBM.
Rep.: Ce implicatii va avea plecarea lui Jim Manzi?H.B.: Ne pare desigur rău că Manzi a părăsit Lotus, dar nu credem că acest fapt va influenta în vreun fel colaborarea cu Lotus, integrarea [firmei] sau viitorul produselor.
Rep.: Pentru viitorul apropiat intentionati să localizati anumite pachete software în limba română?H.B.: Da, dorim să localizăm toate aplicatiile IBM semnificative în limba română. Nu există nici un dubiu. Intentionăm să localizăm în limba română întregul spectru de aplicatii IBM. Cît de repede va merge acest lucru va depinde desigur de succesul în afaceri, dar dorim neapărat să realizăm localizarea produselor noastre si în limba română.
Rep.: Vă multumesc si... Good luck IBM Romania!