Vremea cînd damele au mai multă treabă

Iosif Fettich

"... Iarna, balurile si suarelele; primăvara, călătoriile; vara, feredeile; si toamna - dar toamna, gînditi! - facerea dulceturilor.
... Însus în Paris, în minuta aceasta, dulcea grijă pentru facerea dulceturilor trage damele de la trebile politicei, a literaturei, a frumoaselor mestesuguri, a modelor, si - este mai de necrezut - însus de la amor. Harbuzii, gutăile, perele, merele si poama care stau la privală în tîrg, asa de frumoase si de plăcute, însus cepăsoara care au trebuintă numai de otăt si de rădăcini, îndeletniceste imaginatia damelor celor mai nostime. "

Si chiar asa. Madam Microsoft, lucrînd de zor, uitînd si de amor, a si terminat borcanele de Internet Explorer 3. 0. Noul browser a fost lansat cu oaresicare tamtam, la o suarelă în stil american (“midnight madness”): accesul publicului începînd cu orele 24:00 trecute fix Pacific Time, ziua Z, toti utilizatorii înregistrati pînă la ora 6:00 ai noului navigator urmînd să participe la o tragere la sorti - un Pentium rotunjor pentru cel mai norocos (cu conditia să fie băstinas din SUA sau Canada), cîteva zeci de pachete soft si cîteva mii de T-shirt-uri pentru ceilalti.

(Ghiciti inscriptionările. . .? )

Putin îmbufnată de hărmălaia stîrnită de serata bătrînei, don’soara Netscape si-a devansat balul - deja asteptat după desele repetitii cu public din ultima perioadă (beta 2, beta 3, beta 5, beta 7) - si a iesit si ea în lume cu dulceată de Netscape Navigator 3.0, la două-trei zile după petrecerea de la madam Microsoft.

Dacă top-modelul Netscape, preferata publicului, va reusi să rămînă number one across the nations si după ce tanti Microsoft s-a decis să intre serios în afacerea asta, rămîne de văzut. Deja există voci care spun că noile arome din Internet Explorer - CSS, ActiveX - nu au echivalent în Netscape Navigator. Cei ce o iubesc pe preafrumoasa Netscape vor sustine că degeaba - ca să faci înghetată, trebuie să fii italian, ca să faci jazz, trebuie să fii negru si ca să faci un browser ca lumea, trebuie să fii Netscape.

Ne vom feri să intervenim în vreun fel în dihonia dintre cele două personaje. Dar să nu uităm că nu sînt singurele pe scenă, chiar dacă par să fie (singurele) prim-soliste acum.

Tusa Oracle tocmai a anuntat cam ce va face într-un viitor previzibil. Si ceva dulceată-browser, dar si diverse alte feluri, de la murături-servere baze de date pînă la varii compoturi. Ca si alte binecunoscute gospodine - Novell sau IBM, ca să dăm doar un exemplu la întîmplare - pare să fi pierdut binisor de tot startul, pregătindu-se să redevină ce a fost si chiar mai mult decît atît în sezonul viitor.

“Toate acestea se întîmplă în vremea cînd însusi natura se face bucătărită, si fierbe si coace cele mai scumpe zămi ce fac substantia celor mai frumoase roade; este vremea compoatelor în toată starea naturei. Cînd damele se întîlnesc atunci, ele nu să întreabă de saluri, de mantile si de alte asemene, ce îsi împărtăsesc numărul gavanoaselor care au umplut cu dulceti."

Am citat din Mihail Kogălniceanu - un moldovean dobrogean căruia suflarea calculatoristică românească îi este îndatorată din cel putin două motive. Primul fiind cel că 2 Mai-ul de pe litoral, atît de apropiat multora dintre noi, îi datorează numele: chiar lîngă sat, la Balta-Liman, s-a semnat la 1 mai 1849 Conventia ruso-turcă, privitoare la organizarea internă a Principatelor, conventie “aranjată” de diplomatul M. Kogălniceanu. (S-a doua zi au tras un bairam. . . )

Iar al doilea fiind că, încă de pe atunci, M. Kogălniceanu (la fel de iubitor de mîncăruri bune ca si D. Knuth) a prefigurat, mai ceva ca Jules Verne, idei ce de-abia acum prind contur. Dacă nu mă credeti, faceti rost de "200 retete cercate de bucate, prăjituri si alte trebi gospodăresti, întocmite de Mihail Kogălniceanu si Costache Negruzzi”, de isnoavă scoase la Clusiu, MCMLXXIII, deschideti la pagina 53, pregătiti-vă două-trei felii de pîine, după gust, foame sau poftă, asezati-vă comod în fotoliu si începeti să cititi, rontăind încetisor din pîine:

“Gălusicele de smîntînă cu raci
Iei douăzăci dramuri unt si-l freci puhav; pui patru ouă întregi, unul după altul, pui patru linguri de smîntînă, putină sare. Apoi pui făină într-însul, cît trebuie să fie de gros aluatul. Pui jumătate ocă lapte în tingire să fiarbă si faci gălusicele cu lingura, le pui în lapte, ca să fiarbă cît trebuie. Iei gîturi de raci hăcuite, ungi o farfurie cu unt si asezi un rînd de gălusicele, presari raci de cei hăcuiti si putină smîntînă si asa le asezi pînă ce se mîntuie, însă pe deasupra pui gîturi de raci întregi. Si smîntînă să le pui; raci si sus, si jos. Si le lasă să fiarbă, să se ruminească.“

Virtual Reality pe bune - au ba ?


(C) Copyright Computer Press Agora