Microsoft îsi arată muschii.

Internet Explorer 3. 0

Renuntînd la o prezentare care să respecte ordinea cronologică a aparitiei pe piată - Netscape Navigator 3. 0 a "iesit" la o săptămînă după Internet Explorer 3. 0, dar a fost prezentat în numărul trecut - Byte România a încercat un mic gest de curtoazie fată de Netscape, exemplul tipic de ceea ce acum se numeste "gazelle enterprise", către care se îndreaptă simpatiile multor surferi. Dincolo de această recunoastere a prioritătii e însă din ce în ce mai greu de "dovedit" o reală superioritate a unuia dintre cei doi combatanti.

Pentru cine este interesat într-o prezentare mai degrabă comparativă, o vizită la www.cnet.com poate fi utilă. Nu voi face o baleiere punctuală a diferentelor sau asemănărilor, cît o sumară trecere în revistă a caracteristicilor mai importante. Am să încep însă cu concluzia: indiferent pe care solutie mergeti, nu puteti decît cîstiga. (Dar, dacă n-ati făcut-o încă: treceti pe Windows 95...)

În "ghidul de evaluare a unui browser" pe care Microsoftul îl pune la dispozitia vizitatorilor (www. microsoft. com\ie\) împreună cu o suită destul de bună de documente explicative relative la ce si cum înseamnă noile tehnologii ("technical white papers"), se mentionează că există trei puncte de vedere distincte relativ la calitătile unui browser: cel al utilizatorului final, cel al administratorului de retea si cel al autorului de pagini WWW.

Utilizatorul final, surferul, va fi interesat, spune Microsoft, de

Administratorii de retea, dornici să facă pasul spre intranet, vor fi interesati mai ales de

Autorii de pagini WWW, în fine, au nevoie de o platformă deschisă, dar standard, de dezvoltare pentru un continut cît mai atractiv. De aceea, vor aprecia la un browser

Acceptînd această categorisire, să trecem în revistă noutătile aduse de Internet Explorer 3.0, într-o ordine conformă cu importanta pe care personal le-o acord.

ActiveX

ActiveX este mai mult decît un element de noutate: este de fapt o tehnologie nouă, al cărei impact viitor este greu de estimat în prezent. (Pentru o paralelă cu Java, vezi si Byte România, august 1996, pag. 40-42). Tehnologia a răsărit din OLE, ca o extensie mai mult sau mai putin naturală care să tină seama de fenomenul Internet. Este un standard deschis, care permite unor componente soft să interactioneze într-o retea - locală sau globală - indiferent de limbajul în care au fost create, oferind un cadru în care varii obiecte pot comunica între ele. Ar fi de mentionat trei componente principale: controale ActiveX, documente ActiveX, scripturi ActiveX.

Controalele ActiveX sînt componente soft ce rulează în pagini WWW, furnizînd functii interactive si controlabile de către utilizator. Acest lucru face posibilă interactiunea cu elemente multimedia - audio, video, animatie - fără să fie necesară deschiderea separată a altor programe. Putînd fi scrise în aproape orice limbaj (incluzînd de exemplu Java™, Visual Basic sau Visual C++), ele mai au un avantaj: pot fi reutilizate, în principiu, si în orice alte aplicatii. Practic, e ca si cum aplicatiile curente ar fi reproiectate să lucreze în Internet: pot fi Word-editate fisiere .doc aflate nu-se-stie-unde, ca si cum ar fi documente locale, iar o aplicatie de calcul tabelar poate prelua date direct de la alte situri ca si cum ar fi aici. Controalele ActiveX se pot actualiza singure, pe baza interactiunii cu utilizatorul, evenimente specificate de autor sau pe baza propriei stări interne.

Un control de genul NewItem poate prezenta o imagine pînă la o anumită dată, iar un control de genul Timer poate anima sau sincroniza alte controale, sau să invite utilizatorul la dialog după o perioadă de inactivitate. În locul unor tag-uri de tip IMG, pentru a crea un cadru vizual spectaculos sau plăcut la utilizator (a prezenta o diagramă frumos colorată, de exemplu) se poate utiliza un control care să facă rendering pornind de la un set mic de date, economisind astfel si timp de transfer, si volum de trafic. Se pot crea de asemenea controale care să afiseze un text animat, pe un traseu specificat de autor, permitînd crearea unor pagini WWW mult mai interesante si atractive.

Numărul de controale ActiveX este, normal, cvasinelimitat. O parte din cele mai complexe sînt deja puse la dispozitie de Microsoft: printre ele, ActiveMovie, pentru integrarea celor mai populare formate audio/video/animatie (AVI, QuickTime, MPEG, WAV, AU, AIFF, MIDI), PowerPoint Animation Player, VRML Add-on, RealAudio, Marquee, HTML Layout, etc.

O altă parte este creată de nenumăratii programatori care se miscă în medii Windows; multe din controalele realizate de acestia pot fi preluate de la http://www.microsoft.com/activex/gallery.

Documetele ActiveX permit deschiderea unei aplicatii - cu propriile meniuri, cu propriile iconuri - în fereastra controlată de Internet Explorer. Se poate deci intra într-un document amplu formatat - ca de exemplu un document Excel, ActiveX-at, aflat pe un server accesibil prin intranet sau Internet - fără a trebui să fie deschisă o altă aplicatie. Iar după ce nu mai este nevoie de Excel, se poate continua în pagina Web în care erati. Prin aceasta, Internet Explorer se oferă ca un prim si important candidat la titlul de "interfată universală", si înspre documente sau aplicatii non-HTML. În timp ce utilizatorii văd documentele la fel cum acestea apar în cadrul lor "natural", administratorii sînt scutiti de efortul de a "traduce" toate documentele sau aplicatiile în HTML, putîndu-le disponibiliza asa cum sînt, fără eforturi suplimentare. Ca si în cazul documentelor OLE, a căror extensie sînt, documen- tele ActiveX au nevoie pe de o parte de un container care să asigure spatiul de vizualizare si pe de altă parte de servere care să asigure functiile de interfatare si prelucrare.

Scripturile ActiveX sînt fie scripturi VBScript, fie scripturi JScript, fie scripturi realizate într-un alt limbaj de script, oarecare, accesibil printr-un DLL. Cu ajutorul lor, paginile WWW pot deveni "inteligente", interactionînd cu utilizatorul "la el acasă". În felul acesta, o pagină odată ajunsă la utilizator, îi poate pune acestuia întrebări, poate să facă verificarea datele introduse de utilizator la completarea unui formular, poate realiza legături cu alte controale sau programe. VBScript este un subset de Visual Basic, iar JScript este o implementare făcută de Microsoft (aproape) compatibilă cu Java Script. Ambele permit, printre altele, includerea unor obiecte sau controale diverse - printre ele appleturi Java si controale ActiveX - precum si determinarea dinamică a optiunilor de comandă pentru aceste controale.

Comunicare si colaborare

Dacă serviciile de email si news integrate în Internet Explorer 3. 0 sînt doar cu ceva mai bune decît au fost pînă acum, fără însă a fi exceptionale, despre Netmeeting numai cuvinte de laudă. Dincolo de posibilitătile oarecum uzuale de întîlnire cu alti utilizatori, via chat, există acum posibilitatea de a partaja utilizarea unei aplicatii între mai multi utilizatori. Un document Word, de exemplu, poate fi corectat în comun cu alti cîtiva colaboratori - chiar dacă acestia nu au Word pe calculatorul lor! - sau, în timp ce se discută cu partenerii (ei da, se poate si vorbi în timp ce se lucrează... ) se poate folosi simultan cu alti utilizatori din Internet un "whiteboard" - să-i spunem panou de afisare? - pe care să se nască o schită (grafică sau text) asupra căreia toti cei implicati să poată cădea de acord în timp real. Încă nu e chiar videoconferintă, dar dintr-un anumit punct de vedere e chiar mai mult. Comunicarea vocală este limitată în prezent la 2 parteneri pentru conferinte audio, la 5 pentru "conferinte" ce implică partajarea datelor. Îmbucurător si faptul că, cel putin în această directie, Microsoftul se conformează standardelor publice existente: T.120, G.723, H.323, POP3, HTML, MIME.

Suport pentru Java si plug-inuri Netscape

Nu că ar reprezenta o inovatie, dar în felul acesta tot ce se poate "plug-ina" la Netscape se poate adăuga acum si la Internet Explorer. Cu un compilator Java integrat - un compilator de Java Just-In-Time despre care Microsoft sustine că e cel mai iute de pe piată, cu 15-21% mai iute decît cel livrat de Netscape - Internet Explorer este si el acum în măsură să ruleze applet-uri Java.

CSS si suport pentru HTML 3. 2

CSS - prescurtare pentru Cascading Style Sheets - este o specificatie ceva mai nouă elaborată de World Wide Web Consortium (WC3) si permite atasarea separată a unor elemente de stil (fonturi, culori, spatieri) tagurilor de tip text HTML. Este încă un pas înspre a aduce documentele HTML mai aproape de formele pe care le pot primi din programe DTP standard. Avantajele folosirii acestor elemente sînt evidente: a "schimba fata" unui document poate să nu mai însemne parcurgerea lui integrală, pentru a interveni acolo unde sînt de făcut modificări, ci doar a interveni asupra stilului (de paragraf, de text). Este mult mai usor a defini un stil sau un set de stiluri unitare, folosite identic în toate documentele unei firme sau unei companii. Implicit, scotînd elementele de stil din text, paginile WWW pot fi mai usor indexate. În ceea ce priveste HTML3.2: se pot controla complet fonturile utilizate (iar acestea pot fi TrueType), se pot crea fundaluri pentru anumite elemente de pagină (paragraf, tabel, portiune de tabel), se poate controla spatiul alb care să încadreze elementele din pagină, se poate specifica complet si exact unde să se plaseze anumite elemente (pentru ca pagina să apară asa cum doreste autorul, nu cum se întîmplă să decidă browserul), se pot suprapune mai multe cadre, într-o ordine controlabilă, etc.

Usurinta în utilizare si posibilitătile de personalizare

Internet Explorer se prezintă cu o interfată foarte simplă, intuitivă, ideală pentru utilizatorul care nu este interesat decît de Internet, nu si de "smecherii" pe care trebuie să le învete pentru a putea profita de ceea ce oferă Internetul. Bineînteles că se pot adapta diverse optiuni, gen care iconuri să apară ca meniu si care nu. Există un număr de adrese ale unor situri de pornire excelente, gata introduse în lista de "favoriti", astfel că un începător nu are de luptat cu frustrarea inerentă unei deschideri universale înspre nicăieri. Standardul PICS - Platform for Internet Content Selection - este suportat din start, permitînd părintilor să cenzureze, dacă vor, legăturile care să fie accesibile copiilor. Dar si să facă niste posibile selectii ale unor pagini potential interesante, pornind de la ceea ce contin, fără căutări consumatoare de timp. Este mai usor de gestionat acum lista siturilor favorite si - surpriză? - există posibilitatea conversiei automate a "bookmark"-urilor folosite de Netscape în "favoritii" folositi de Internet Explorer. Căutarea este cum nu se poate mai simplă - e suficient să tastezi un semn de întrebare urmat de lista cuvintelor cheie, ca să si pornească automat o căutare la Yahoo. Tipărirea unei pagini nu mai pierde informatia continută în legăturile dintr-o pagină - optional, acestea vor fi imprimate fie asa cum apar în pagină, fie ca adrese efective. Si si si.

În loc de concluzie

Impresionantă lista noutătilor introduse în noua variantă de Internet Explorer. Iar cele prezentate mai sus nu sînt decît o parte dintre ele. Un browser excelent, cuprinzînd cam tot ce se poate în momentul de fată, si avînd în plus avantajul că este gratuit, inclusiv pentru utilizarea în firme comerciale. (O întrebare malitioasă ar putea fi, evident, cît ar fi costat dacă n-ar fi fost Netscape... ). Atentie însă utilizatorului neavizat: a nu se lansa pe masini cu mai putin de 8 Mb.

Domnul Iosif Fettich este director executiv al firmei HotSoft s.r.l. Târgu Mures si redactor asociat la BYTE România. Îl puteti contacta prin e-mail la adresa .

(C) Copyright Computer Press Agora