The rain in Spain

Iosif Fettich

„The rain in Spain
is mainly in the plane"

- de ce mi-am adus aminte tocmai de versul acesta de operetă cînd am aflat de trecerea în nefiintă a lui Seymour Cray, mi-e greu să spun. Poate pentru simpla muzicalitate a numelui? (Cu tentatia de a parafraza în genul:

„No need to say, by far away,
the best computers made today,
are those of Mr. Seymour Cray"?)

Poate pentru că nici o altă personalitate din scurta istorie a calculatoarelor nu a fost mai aproape de mitul lui Pygmalion, al creatorului ce dă viată adevărată creatiilor sale?

Nu cred că sînt singurul care a aflat întîi de supercalculatoarele de genul Cray si de fantasticele lor performante si abia mai apoi, mult mai apoi, de faptul că există si un individ cu acelasi nume, care se întîmplă să fie si Crei-erul care le-a conceput si realizat.

Seymour Cray nu este primul dintre mai-marii omenirii în ceea ce priveste calculatoarele care părăsesc lumea aceasta pentru un loc mai ferit de griji, în Panteonul celor care au avut contributii esentiale la incredibil de scurta istorie a calculatoarelor si a inimaginabilelor lor progrese. Chiar dacă 95% dintre cei care au marcat profund evolutia acestei ramuri (a stiintei? a tehnicii? a artei?) se mai află în viată (iar cei mai multi încă nu sînt nici măcar bunici…!), au mai murit si altii: Konrad Zuse si Alan Turing, de exemplu.

Dar nu stiu nici un alt caz în care numele unui om să devină oarecum în mod natural substantiv comun încă în timpul vietii sale: în jargon, de mult timp există substantivul comun „cray", cu sensul de supercalculator, în general, de calculator al superlativelor, campion absolut si de necontestat al puterii si vitezei de calcul.

Adevărată sau nu, tot de un Cray se leagă una din legendele pe care le stiu:

un calculator a cărui realizare a costat milioane si milioane (fiind un unicat), dar care s-a amortizat după primele două ore de functionare adevărată, cînd, pornind de la nenumărate imagini ale Terrei luate din satelit, a putut determina cu precizie unde se află unul (sau poate mai multe, cine mai stie) dintre zăcămintele de titei a căror prezentă era necunoscută pînă atunci.

Lucru care ar fi fost pur si simplu imposibil cu calculatoarele existente pînă atunci.

Posibilă ironiei a soartei: declinul economic al firmei conduse de domnul Cray a venit odată cu marile schimbări din anul 1989, anul vrajbei noastre, care pentru noi a însemnat începutul marilor sperante. De atunci, nimeni (mai exact, guvernul S.U.A.) nu a mai cumpărat măcar un singur Cray, iar firma nu a putut fi salvată si a dat faliment.

Posibilă dublă ironie a soartei: nu e exclus ca triumful ideilor lui Cray să se materializeze spectaculos la foarte putină vreme după moartea sa: ce-ati zice de o statie grafică construită pe tehnologie preluată de la Cray Research, care să fie de cel putin zece ori mai rapidă decît un Pentium high-end si cel mult de două ori mai scumpă?

Nu e SF - rămîneti atenti la titlurile stirilor de ultimă oră din următoarele două-trei luni. Iar dacă se va dovedi că devine adevăr-adevărat, poate vom găsi răgazul unui gînd bun pentru cel care n-a mai apucat să se bucure odată cu noi de această posibilă bijuterie.

Bijuterie si nu numai: această incredibilă putere de calcul adusă la îndemîna oricui va însemna, printre altele, că „spargerea" codurilor considerate acum încă de neatins devine măcar posibilă, dacă nu o banalitate. O perspectivă deloc linistitoare pentru cei responsabili de siguranta sau securitatea datelor.

Si va mai însemna, probabil, pentru cei care (vor crede că) nu îsi vor putea permite astfel de instrumente (popoare? indivizi?) ceea ce romanii au formulat succint prin două cuvinte: „Vae victis!".

Asociat unei cresteri asemănătoare a capacitătii de memorare, saltul puterii de calcul va face ca anul 2000 să ne ofere o retrospectivă a anului 1996 asemănătoare cu cea pe care anul acesta ne-o oferă relativ la, să zicem, 1976. Mai stie cineva…? Cartelele si benzile perforate erau stindarde ale progresului.

Nu stiu dacă cineva a reusit acum 20 de ani să descrie măcar cu aproximatie vreuna din meseriile noi datorate Internet-ului: webmaster, webprogrammer, security advisor, etc.

Am putea lansa un fel de provocare: puteti să vă imaginati una-două din meseriile sau functiile „fierbinti" ale anului 2000?


(C) Copyright Computer Press Agora