Viitorul informaticii în viziunea IBM.

Warp a murit, trăiască Warp!

Harrison Forbes

Intr-o zi însorită de septembrie, nimic nu poate fi mai plăcut decât să te îndrepti, evitând traficul aglomerat din Chicago, spre un prânz în compania unor băieti de la IBM, care prezintă ultimele noutăti în materie de tehnologie Internet. Dacă vorbitorul este cu adevărat un cunoscător, iar stilul său de prezentare este atractiv, prânzul poate deveni o adevărată plăcere pe care ti-ai dori-o repetată în fiecare zi.

IBM sporeste confuzia

Deja de o bună bucată de vreme, Lou Gerstner si John Thomson afirmă, de câte ori au ocazia, că WARP nu a murit si că IBM este încredintat de succesul său. De fapt, toată presa a fost de acord că, oricât de dezamăgitor ar părea, numărul licentelor WARP vândute este în grafic, conform previziunilor celor de IBM.

Unul dintre motivele pentru care multă lume s-a îndoit de angajamentul IBM-ului pentru WARP a fost faptul că IBM produce software pentru Windows 95 si Windows NT, uneori chiar înainte de versiunile pentru propriul său OS/2 Warp. Dar, desigur, cea mai mare îndoială a fost semănată de presă, care – ca de obicei – încearcă să aducă totul în domeniul senzationalului si, înainte de a studia în profunzime problema, a creat povestea acestei curse între Microsoft si IBM. Ba chiar mai mult, IBM a fost declarat învins încă înainte de începerea întrecerii. Ca să fiu sincer, nu sunt sigur că asta este doar opera presei si că IBM nu a contribuit prin faptul că nu a fost foarte clar în privinta multor detalii.

După această întâlnire "lunch and learn" desfăsurată la Chicago într-o minunată zi de septembrie, o multime de lucruri s-au clarificat, punând întreaga problemă într-o nouă lumină.

Ipoteza gresită a MS

Bazându-se pe un excelent simt comercial, Microsoft a speculat confuzia creată de IBM si a lansat o companie publicitară fulger cum omenirea n-a mai văzut si sper că nici nu va mai vedea vreodată. În scurt timp, au reusit să convingă toată lumea că Microsoft este răspunsul la toate problemele informaticii si că toti cei ce vor cumpăra produsele lor vor stăpâni lumea. Pentru asta, în viziunea Microsoft, nu trebuia decât să folosesti sistemele lor de operare si, în cele din urmă, numai si numai produsele lor. Si, oricât de incredibil ar părea, rationamentul lor era corect, dacă îl privim prin prisma premiselor de la care porneste, si anume că PC-urile vor cuceri lumea. Dar cu totii ne amintim de la lectiile de logică cum că orice rationament bazat pe o premiză falsă este gresit. Cheia viitorului nu este PC-ul, ci reteaua. Judecând din această perspectivă, solutia Microsoft este de scurtă durată, cel putin în forma ei actuală.

Din perspectivă istorică, informatica a pornit cu structuri centralizate, controlând o multime de utilizatori, care de regulă puteau să facă doar ceea ce serverul central le permitea să facă. Calculatorul personal a deschis portile unei lumi a independentei, în care statia era ea însăsi o unitate de prelucrare puternică, ce putea să facă o multime de lucruri independent de unitatea centrală, folosită în principal pentru a stoca date. Cu toate că PC-ul a dat utilizatorului independentă si autonomie, a creat multă redundantă si, când strălucirea a mai pălit, s-a vădit că a creat si o imensă risipă.

Sansa Internetului

Lumea computerelor se îndreaptă spre standarde deschise, care nu pun accentul pe sistemele de operare, ceea ce va permite curând unui program să ruleze fie pe o masină Unix, fie pe un Mac, ca să nu mai vorbim de OS/2. Liantul care va face acest lucru posibil este un mai vechi proiect esuat de la Sun Microsystems, numit astăzi Java. Nu vreau să intru în prea multe detalii despre Java, e destul să spun că toate sistemele de operare cu suport pentru Java (Java enabled) vor putea rula, de exemplu, acelasi Word Perfect indiferent de tipul masinii.

Java nu este totusi singurul termen al ecuatiei. Al doilea ingredient este reteaua. Încă nu-i spunem Reteaua, dar, dacă ne gândim bine, Internetul nu este altceva decât o retea globală care leagă laolaltă computere din întreaga lume. Nu cu multă vreme în urmă, oricine dispunea de un calculator, un modem si o conexiune Internet a putut să urmărească în direct Jocurile Olimpice de la Atlanta. În functie de nivelul tehnic al echipamentelor fiecărui utilizator, unii au putut să vadă pe ecran imagini "live" de la diferite întreceri, au putut să studieze biografiile sportivilor, au putut să găsească rezultatele competitiilor sau să citească stirile despre bombele teroristilor.

Înainte de a da frâu liber imaginatiei, să ne oprim câteva minute si să recapitulăm istoria retelelor de calculatoare.

Scurtă recapitulare

Spre sfârsitul anilor 70, domneau marile sisteme mainframe care procesau cu mare viteză volume imense de tranzactii pentru oameni din întreaga întreprindere, asezati în fata unor terminale "proaste". Zece ani mai târziu, scenariul era deja altul, datorită faptului că terminalele "proaste" s-au transformat în calculatoare personale cu o mare putere de calcul, ceea ce oferea autonomie utilizatorilor care procesau tranzactii. Datele principale erau încă păstrate pe mainframe, care a devenit mai degrabă un imens periferic de stocare, decât o uzină de prelucrare. Accentul s-a mutat pe productivitatea individuală si a grupurilor mici de lucru. Sfârsitul anilor 90 consemnează conectarea grupurilor de lucru, colaborarea lor în procesarea tranzactiilor pe servere, care la rândul lor vor fi conectate cu alte servere din întreprindere sau de la alte întreprinderi cu care trebuie să utilizeze date în comun.

În organizatiile de astăzi, computerele sunt legate în retele locale, într-o arhitectură client/server. Prin intermediul interfetelor grafice acestea utilizează resurse comune folosind de regulă softuri comerciale "de gata".

În acelasi timp, Internetul a pătruns în lumea afacerilor, creând oportunităti incredibile. În 1990 doar 1.000 de companii utilizau Internetul. Astăzi sunt peste 21.000, cu o rată de crestere de 10% pe lună. O nouă retea se adaugă Retelei la fiecare 10 minute. Internetul este prezent în mai mult de 200 de tări, legând peste 30.000 de retele utilizând peste 2.000 de aplicatii economice. Sunt peste 40.000 de situri Web, circa 3.000.000 pagini de informatie accesibile de pe 6.600.000 calculatoare, iar informatia este folosită de peste 43.000.000 de oameni (date furnizate de Yankee Group).

Si pentru că numerele sunt suficient de impresionante, să trecem în revistă câteva dintre solutiile furnizate de IBM care sunt părti ale imaginii de ansamblu: AIX, Notes, DOS, Merlin, MQ, Embedded, WARP Server, Tools, Services, Objects, Network Computer, CICS, TME 10, OS/390, DB2, OS/400, Componente, etc. Si IBM nu este cât un element...

În acest nou scenariu, 652 de situri sunt implicate în dezvoltarea sau implementarea de aplicatii pentru Internet. În 1995, 69,9% din aplicatii erau client/server, 4.9% erau aplicatii three-tiered în retea si 25.2% aplicatii client/server two-tiered. Peste doar un singur an de acum, cifrele vor arăta astfel: 37,7% aplicatii non client/server, 43,5% aplicatii client/server în două straturi si 18,7% aplicatii client/server în trei straturi. Impresionantă schimbare în doar doi ani!

În functie de cine afirmă, Microsoft dispune de o bază instalată de 40 până la 60 de milioane de sisteme Windows. De fapt numărul de copii vândute este mult mai mic, dar cine mai tine socoteala? Indiferent cât de umflate ar fi cifrele, nimeni nu poate nega arta Microsoft-ului de a-si vinde produsele.

Desigur, o performantă spectaculoasă a reusit Netscape Communications, care a vândut 38 de milioane de copii Navigator în doar 18 luni. Este cea mai rapidă crestere a unei aplicatii PC din istorie. În ultimele câteva luni milioane de aplicatii au căpătat suport pentru Java si toti producătorii importanti de sisteme de operare vor include Java. Primul care a făcut-o a fost IBM, cu Merlin (OS/2 Warp 4.0). Se estimează că piata pentru Java va fi mult mai mare decât cea detinută de Windows. E interesant de consemnat că 80% dintre firmele nou create în Silicon Valley sunt axate pe Java. Dacă tendinta continuă, într-un viitor exprimabil în luni, Windows va deveni o platformă "mostenită" (legacy platform).

Ce înseamnă Java?

Acum, dacă am vorbit atât de mult despre Java, e vremea să întelegem acest fenomen. Si fiindcă asta ar însemna câteva mii de cuvinte, să încercă să subliniem prin câteva exemple importanta acestui nou limbaj. La sfârsitul acestui an, Corel Corporation va lansa primul program al suitei sale, Word Perfect, într-o versiune Java enabled. Ce sens are asta pentru noi? Înseamnă că ne vom conecta la Internet cu un browser si vom primi codul programului, prin apleturi, pe masina noastră locală. Totusi, nu vom putea rula programul decât dacă lucrăm sub OS/2 Warp, care este deocamdată singurul sistem de operare cu suport pentru Java. Corel va avea aplicatia pe situl său Web. Aplicatia va trimite prin retea apleturile, părti din program care sunt desprinse din aplicatie, dar care contin cea mai mare parte a functionalitătii acestuia. Eu, utilizatorul, folosind un client generic (orice sistem de operare Java enabled), voi receptiona apleturile care, odată ajunse în masina virtuală Java, vor fi compilate de compilatorul Just In Time folosind bibliotecile si celelalte componente ale aplicatiei aflate pe masina locală, după care îmi va permite să rulez ultima versiune de Word Perfect în browser. Computerul meu poate să fie sau să nu fie puternic, important este să poată să ruleze un browser. Sistemul de operare local, în acest caz Warp, va rula aceeasi aplicatie care rulează si sub AIX Java-enabled sau pe masini DEC Alpha Java enabled, pentru că de fapt Word Perfect rulează în browser.

Terminalul viitorului nu va rula OS/2, Windows NT, Unix, AIX, MacOS sau alt sistem de operare. Va rula un browser Java enabled si, din punct de vedere practic, va fi un "terminal generic" sau "terminal de retea".

Anul de vârf al retelelor locale autonome a fost 1995. Potrivit studiilor realizate de IDC, vânzările de servere LAN autonome au atins 400.000 de unităti. Până în anul 2000 ele vor scădea la 250.000, în timp ce retele LAN conectate vor atinge vânzări de 550.000 unităti pe an. Tot IDC prognozează că până în anul 2000 vânzările de software pentru Internet vor creste de la 360 de milioane de dolari la 4,3 miliarde, iar instrumentele pentru Internet vor atinge vânzări de 6,3 miliarde de dolari.

Client/server versus Net

Chiar dacă industria informatică întelege impactul pe care-l va avea Java asupra lumii computerelor, cei mai putin familiarizati cu acest domeniu pot fi convinsi numai cu ajutorul graficelor. Astăzi platformele de calcul traditionale pot fi clasificate astfel: desktop, client/server, midrange si mainframe. Procentajele sunt distribuite (pe sisteme de operare) astfel: Unix 30%, Windows si OS/2 33%, mainframe 14,3%, OS/400 7%, alte sisteme mini 6.9%, Mac 5,6, restul 3.3%. Folosind Java, tot acest Babel informatic se va transforma într-o platformă unică, vorbind aceeasi limbă si rulând aceleasi programe. Potentialul de piată este imens.

Dacă încă nu toată lumea e convinsă, putem continua comparatia între platforma client/server si varianta în retea bazată pe Java. Platforma client/server este privată, pe când procesarea în retea poate fi atât privată cât si publică. Platforma client/server tinde să devină monolitică atunci când se rulează aplicatii mari, pe când în retea se lucrează cu componente deschise numite apleturi. Client/server este o insulă sau un grup de lucru pe când procesarea în retea este distribuită. Platforma client/server este dependentă de hardware si de sistemele de operare, pe când procesarea în retea este deschisă, fiind independentă de hardware sau sisteme de operare si utilizând standarde industriale: TCP/IP, HTTP, FTP, NNTP, SMTP. Independenta de platformă îi deschide piete largi si creează oportunităti comerciale noi.

În dorinta de a clarifica anumite concepte am introdus câtiva termeni noi, care ar putea spori confuzia. Poate ar fi timpul să lămurim ce este "procesarea în retea" despre care am vorbit mai sus: procesarea în retea este procesul prin care utilizăm diferite tipuri de calculatoare ca aparate de comunicatie conectate la o retea care furnizează informatiile solicitate într-o formă inteligibilă.

PC versus terminal

Bietele calculatoare, după ce ani de zile le-am glorificat si chiar le-am considerat zeităti, iată că le transformăm în niste banale aparate care ne furnizează informatii inteligibile...

Sună incitant si sunt sigur că aceia dintre noi, care au trudit cu mausul si tastatura, sunt în sfârsit răzbunati. Computerele există ca să ne slujească pe noi, nu viceversa.

În doar câtiva ani, multi dintre noi am fost martorii evolutiei calculatoarelor de la dimensiunile unei camere la cele ale unei cărti. La sfârsitul anilor optzeci, fosta stea de la Perspico, John Scully, si-a riscat cariera la Apple Computers lansând ceea ce ar fi trebuit să fie cea mai mare revolutie din lumea calculatoarelor: Personal Digital Assistant (PDA). Si a pierdut. Dar, dacă asta este o consolare pentru el, PDA-ul a fost într-adevăr cea mai mare revolutie a lumii informatice de până acum. Singurul lucru care a lipsit PDA-ului a fost softul. Acum, când există Java, PDA-ul va deveni un aparat folositor pentru a accede la informatie. Este independent de sistemul de operare, este optimizat pentru astfel de sarcini si afisează date în mod grafic.

A venit vremea să adunăm toate cele prezentate până acum într-o imagine globală care ar putea să aibă mai mult sens în ochii cititorului. Si în viitor vor exista aplicatii traditionale rulând pe servere de baze de date, servere de tranzactii, Lotus Notes, servere de administrare de sistem, Newsreaders, servere de conectare Internet, etc., care se vor afla în interiorul companiei. Printr-un firewall, toate acestea vor fi legate la Internet, prin care vor fi accesibile furnizorilor, clientilor si angajatilor, beneficiarii procesării realizare de servere. Diferit fată de paradigma actuală va fi faptul că toti cei dinafara companiei conectati la Net vor putea folosi un Client Generic neutru din punctul de vedere al sistemului de operare. În cazul IBM, acest Client Generic nu va fi altul decât Warp 4.0. Vor fi unii care se vor îndoi de întelepciunea unui astfel de model în care există un server si o multime de clienti. De fapt, am început cu servere si terminale "proaste". Dar spre deosebire de vremurile de demult, clientii sunt independenti, nu sunt strict controlati de către administratorul sistemului în privinta prelucrărilor pe care le pot face si a modului cum le pot face. Serverele sunt cele care reduc redundanta în administrarea sistemului, asigură integrarea si distributia softului.

Astăzi costurile de întretinere pentru un utilizator conectat la retea sunt foarte ridicate. În functie de configuratia hard si soft, un utilizator costă anual cam 3.000 - 4.000 de dolari. Majoritatea softului se încarcă local, iar dacă sistemul cade, administratorul de sistem trebuie să intervină pentru reîncărcare. Când apar actualizări ale programelor, reinstalarea aplicatiilor cere timp si poate crea tot felul de probleme. Dacă aceste actualizări
s-ar face pe un server, situat oriunde pe planetă, iar utilizatorul n-ar avea altceva de făcut decât să pornească terminalul si să ruleze browserul pentru a avea acces la procesorul de text sau la baza de date... Viata ar fi mai usoară pentru noi toti, nu-i asa?

Mizând pe IBM

Asadar, chiar dacă a fost foarte greu pentru IBM să-si explice strategia pe termen lung iar Warp a părut a fi un esec, adevărul este că Warp este un element vital pentru viitorul companiei. Paradigma "network centric" este creată în jurul lui Warp si nu poate fi realizată fără acesta.

E adevărat că Warp nu va putea încă rula multe aplicatii Windows 95 si Windows NT, dar pot să pariez că în câteva luni toate aplicatiile curente, Windows 95 si NT, vor rula sub Java. Si, ca o ironie a sortii, vor avea probleme rulând sub Windows, dacă Microsoft continuă să mizeze pe desktop si nu pe retea.

Chicago este frumos într-o zi caldă si însorită de toamnă, când misterele se dezleagă si ne putem bucura de micile noastre victorii. Warp n-a murit, trăiască Warp!

Domnul Harrison Forbes conduce compania T&C onsulting, Inc. Poate fi contactat (în englezeste sau româneste) prin e-mail la: cforbes@ibm.net.

(C) Copyright Computer Press Agora