ETRE ’96

Din multitudinea de conferinte care au loc anual în Europa, este greu pentru majoritatea managerilor să păstreze o privire de ansamblu si să fie prezenti la cele mai relevante. Un lucru este însă sigur, European Technology Roundtable Exhibition (ETRE) este conferinta de la care nu este bine să lipsesti.

Într-un splendid climat de toamnă, la începutul lunii octombrie (29.09-2.10.96), am avut oca zia de a vizita pentru întîia oară Berlinul si de a participa la ETRE. Purtîndu-mi pasii printre frunzele de tei muscate de gerul toamnei de pe „Unter den Linden“, pe caldarîmul din „Gendarmenplatz“, o dihnindu-mă pe o bancă din „Alexanderplatz" sau asezat la o bere pe terasa rotitoare din „Fernsehturm“ aveam să constat că 7 ani nu sînt nici pe de parte suficienti, în ciuda miliardelor de mărci investite, pentru a elimina urmările celor aproape 50 de ani de odioasă aducere aminte. Curat si rece, Berlinul, fost de răsărit, este în continuare un imens santier - un oras în devenire care îsi caută identitatea si unitatea pierdută. Dacă nici atunci cînd există vointă si bani nu-i chiar atît de usor pe cît pare, atunci cît timp va dura la noi schimbarea? 20 de ani brucanieni? O generatie sorosiană? Mai mult? Nu va fi „prea tîrziu“?

ETRE (European Technology Roundtable Exhibition) este una dintre cele mai interesante experiente la care am avut sansa să particip în ultimii ani. Ajunsă la cea de-a saptea editie, ETRE este o combinatie conferintă/expozitie unică în ceea ce priveste auditoriul, tematica si motivatia care au generat-o. Initiatorul manifestării Alex Serge Vieux, presedintele firmei DASAR Inc., fost ziarist la ziarul francez Le Monde, a avut splendida idee de a reuni în cadrul unui program de conferinte comun trei categorii de participanti: pe de o parte, la ETRE participă an de an nume de răsunet din conducerea marilor companii IT; o a doua cate gorie, si cea mai numeroasă, este constitui tă din persoane din conducerea micilor companii IT aflate la start, asa numitele „Startups"; o a treia categorie, nu mai putin importantă pentru „micii întreprinzători“, este constituită din reprezentantii investito rilor, a oamenilor cu bani dispusi să inves tească în firmele „de viitor“, asa numitii „Venture Capitalists". Simplificînd putin, am putea spune că este o întîlnire între directori consacrati si potentialii directori de succes. Desfăsurată sub sloganul „Information on demand“, editia din acest an a reunit peste 400 de participanti.

Normal că de la o astfel de manifestare nu puteau lipsi ziaristii. Dar, cu toate că erau reprezentate multe dintre publicatiile mondiale de prestigiu, cum ar fi: Les Echos, Die Welt, The Economist, The Financial Times, Fortune Magazine, Newsweek, Forbes, Byte România etc., numărul ziaristilor participanti a fost destul de redus (sub 40).

Eliberati de presiunea unei prese prea agresive si de cea a utilizatorilor, conferinta s-a asemănat cu o reuniune în familie, cu o întîlnire între prieteni, care în ciuda faptului că se aflau, de regulă, pe pozitii adverse din punct de vedere profesional se bucurau că sînt împreună, erau curiosi să stie „ce-au mai făcut?" ceilalti, se sicanau reciproc.

Programul unei zile era divizat în 3 sesiuni principale. Dimineata, în cadrul unei sectiuni în plen, erau audiate prezentările marilor companii - ocazie excelentă de a afla, pe de o parte, ce noutăti ne rezervă viitorul apropiat, iar pe de altă parte, care sînt strategiile de piată ale acestora.

O a doua rundă de prezentări, în mai multe săli de conferinte, era rezervată „Startup-urilor“, companiilor din cadrul cărora se vor alege viitoarele firme de succes. Acesta era locul în care puteai să afli despre noi produse care au sansa de a schimba fata pietei IT, cum erau cele pre zentate de firmele ParaGraph sau AITech (despre care veti avea ocazia să mai cititi în paginile revistelor noastre), pentru a da doar cîteva exemple. Într-o sală alăturată era organizată o mică expozitie în cadrul căreia o parte din aceste produse puteau fi testate.

A treia parte a zilei era rezervată meselor rotunde si cred că este suficientă enume rarea cîtorva subiecte pentru a vă da seama de cît de interesante erau temele abordate: „PCs vs. Appliances - A War to Loose?", „Internet - Where is the Money?", „3rd Dimension, Internet - A Time to Kill?", „Where will Europe Go?", „The Net: Security, Security, Security", „OS of the Future", „ATM: Another Technology Moribund?".

Sectiunile în plen au fost inaugurate de prezentarea lui Robert M. Stephenson, Senior VP & Group Executive, IBM, care ne-a dezvăluit cîte ceva despre produsele si tehnologiile care îsi vor lua zborul în viitorul apropiat din laboratoarele IBM.

Aceste produse sînt împărtite în 3 categorii:

Rezumînd, IBM crede că în viitorul apropiat va creste utilizarea PC-urilor în Internet si intranet si prin urmare, unul dintre obiectivele pe care si le propune este de a permite accesul usor la date, de oriunde si oricînd.

Stan Shih, Chairman, CEO & Co-Founder, Acer Group, a vorbit despre filozofia de afaceri a firmei Acer, construită pe modelul de afaceri al Fast Food-urilor, sintetizată în sloganul „Global Brand, Local Touch“. Acer crede că afacerile cu calculatoare se află abia la început de drum si că în viitor, pentru ca o firmă de soft să supravietuiască, trebuie să fie cel putin numărul 2 pe segmentul de piată pe care activează, iar o firmă de hard trebuie să fie cel putin în top 5. Acer mai consideră că viitorul apartine PC-urilor dedicate, mai ieftine si mai usor de utilizat, si nu PC-urilor de uz general si că desi „tehnologia continuă să schimbe lumea“, „filozofia de afaceri va schimba lumea încă si mai mult“. De asemenea dl. Shih mai crede că „segmentele de piată detinute pe piata de PC-uri nu apartin nici unei firme pentru vesnicie" si că acestea „nu sînt decît închiriate".

Marco Landi, Executive VP & COO, Apple Computer, a vorbit despre „re nasterea" firmei Apple, promitînd că „Ap ple va fi un concurent în Internet de care va trebui să se tină seama“. El a mai afirmat: „Ceea ce dorim este ca produsele noastre să ajungă la marea masă de utilizatori, dar produsele noastre sînt prea complexe. Tatăl meu utilizează un TV, dar el nu va utiliza niciodată un PC. PC-ul trebuie să devină mai usor de utilizat.

Nu sînt de acord cu faptul că acasă nu avem nevoie de un NC, deoarece noile echipamente, cum este si Pipin, sînt echi pate si cu un CD-ROM, deci clientul obtine un NC cu facilităti multimedia care costă 700$. Eu cred că există o oportunitate majoră pentru astfel de masini. Dar cred că, mai ales pentru companii, NC-ul va aduce o reducere semnificativă a costului total de utilizare a calculatoarelor“.

Roel Pieper, President & CEO, Tandem Computers, crede că si în viitor „calculatoarele pentru acasă si cele mobile vor fi PC-uri si nu NC-uri" si că „eventual calculatoarele pentru afaceri vor fi NC-uri" si a mai afirmat că „peste 90% dintre managerii IT consideră că datele lor nu sînt suficient de bine protejate - chiar fără conexiune la Internet“.

Eric Benhamou, Chairman, President & CEO, 3Com, a vorbit despre „Multimedia Networking" si ce implicatii va avea „lă timea de bandă la cerere“, considerînd că în viitorul apropiat utilizatorii vor plăti serviciile furnizate în functie de lătimea de ban dă utilizată si de calitatea acesteia.

Mark B. Hoffman, Chairman, Sybase, a vorbit despre filozofia de afaceri a firmei Sybase si despre „arhitectura schimbării“ si referindu-se la tema NC si la dominatia Microsoft a afirmat: „Fie Gates, fie Ellison va trebui să se întoarcă la originea lu crurilor“.

Jan Baan, Founder, Chairman & CEO, Baan Company, ne-a mărturisit că succesul firmei Baan (una dintre cele mai de succes firme de soft din Europa, alături de SAP si de Business Objects) se datorează faptului că si-a clădit firma ca pe o fabrică si că Baan consideră că „valoarea nu o reprezin tă codul sursă ci tehnologia si stiinta înglobată în acesta“.

Hans G. Geyer, VP Intel Corp., GM Intel Europe, a folosit prilejul pentru a anunta constituirea „Mobile Data Initiative“ (vezi caseta). Referindu-se la tema NC, într-un interviu exclusiv, dl. Geyer a afirmat: „PC-ul trebuie făcut să fie mai usor de utilizat, mai usor de folosit si în plus costul total de utilizare să fie mai scăzut. Dacă luati în considerare toate costurile pe care o companie le are pentru achizitionarea, instalarea si utilizarea calculatoarelor, deci toată suma investită în IT si împărtiti această sumă la numărul total de angajati, e un calcul simplu, o să realizati că majoritatea costurilor nu sînt la achizitie ci în infrastructură, service si suport.

Nu cred că NC-ul are un viitor. Un calcu lator fără HD, care trebuie să încarce totul din retea... Gînditi-vă că un astfel de calcu lator conectat chiar si într-o retea Ethernet de 10 MB/s are nevoie de cîteva zeci de secunde pentru a încărca un singur ecran. Nu cred că acesti timpi de asteptare sînt ac ceptabili.

Din punctul de vedere al europenilor pot să vă spun că oamenii se concentrează asupra unei solutii eronate. Ei încearcă să salveze 1.000$ (la achizitie) pentru a echipa un angajat care costă 100.000$/an. Adevărata problemă este cum să faci acei 100.000$ investiti mai productivi. Si nu cred că NC este solutia".

După cum spuneam, nu au lipsit nici sicanele. Transcriu doar unul dintre schimburile de replici care au făcut deliciul asistentei:

„Marco Landi, Apple: Eu îmi fac griji pentru clienti. Dominatia Wintel omoară inovatia. Chiar si Andy Grove a spus în tr-un interviu că ceea ce Intel are de făcut acum, odată ce nu mai are ce copia, sisituatia este valabilă si pentru Microsoft, este să investească sume uriase (miliarde de dolari) pentru a stimula inovatia. Dar e gresit. Eu cred că industria, clientii, au nevoie de inovatie. Iar inovatie există doar atunci cînd ai posibilitatea alegerii.

Bernard Vergnes, Microsoft: Eu cred că inovatia există în continuare si sînt sigur că în această sală există o multime de firme care au produse foarte interesante si inovatoare si de la care avem de învătat.

Marco Landi, Apple: Deci mai aveti ce copia".

Tema PC versus NC a constituit si tema unei mese rotunde, precum si a multora dintre discutiile purtate în afara prezentărilor propriu-zise. Problema nefiind încă nici pe departe transată, considerăm că me rită să mai reproducem cîteva opinii. David Winn, General Manager, IBM PC Company EMEA, a spus: „Va trebui să rămînem deschisi, chiar dacă NC-urile vor aduce marje (de cîstig) mai mici decît PC-urile. Mai bine ne mîncăm singuri copiii, decît să-i lăsăm pe altii s-o facă“, el văzînd NC-ul mai mult ca pe un înlocuitor de terminal decît ca pe un înlocuitor de PC. În ace easi idee, el a mai afirmat: „NC-urile nu vor distruge piata PC-urilor, ci o vor îmbogăti".

Referindu-se la acelasi subiect, Bruno Didier, Compaq, a spus: „Desigur NC-ul reprezintă un nou val pe piata IT, dar nu împreună cu PC-ul ci impotriva lui. Conceptul este corect, numai momentul nu este bine ales. Va dura mai mult decît se asteaptă majoritatea pînă cînd PC-ul se va schimba ca model“, iar Bernard Vergnes, Mi crosoft, a afirmat: „Evolutia PC-ului va continua în directia actuală cel putin încă 10 ani, pentru că pur si simplu este nevoie de ele. Sîntem încă departe de a ne apropia de sfîrsitul lor".

O altă temă interesantă a fost cea referi toare la viitorul Europei. Corul lamentatii lor la adresa viitorului Europei mi-a adus aminte de discutii similare, dar în care rolul de primadonă era jucat de tara noastră. Europa a rămas desigur în urma SUA si chiar a unor tări din Asia, din punct de vedere tehnologic. Si tapi ispăsitori sînt destui: politicienii, bancherii, protectionistii, reglementările din telecomunicatii si nu în ultimul rînd, lipsa spiritului antreprenorial. Jocelyn Attal, Novell, a prezentat cîteva cifre din care reiese rămînerea în urmă a Europei. Astfel, de exemplu, Europa realizează acelasi produs social brut (PSB) cu SUA în ciuda faptului că are o populatie de 3 ori mai mare. Americanii investesc 3% din PSB în tehnologia informatiei, în timp ce europenii investesc doar 2%, ceea ce duce la o diferentă de investitii de 100 miliarde de dolari! Se pun desigur multe sperante în liberalizarea pietei de telecomunicatii si sigur se pot rezolva multe probleme prin tr-o politică de investitii mai judicioasă. Mai greu este însă cu schimbarea mentalitătilor. S-a afirmat, de pildă, că în SUA, dacă esuezi într-o afacere nu este nici o problemă să te apuci de o altă afacere. În Europa, în schimb, dacă ai ratat odată, nu mai altă sansă decît să-ti faci operatie estetică si să-ti schimbi numele.

Locul în care se va desfăsura viitoarea editie ETRE nu este stabilit încă sigur. Alex Vieux ar vrea să organizeze viitoarea editie în Israel, ceea ce nu este de mirare dacă tinem seama de numărul mare al compa niilor IT care s-au lansat în ultimii ani din acea regiune ca si de numărul mare de companii reprezentate si la editia din acest an. Instabilitatea politică din zonă ar putea determina organizatorii să plaseze viitoarea editie în Europa de Est, ceea ce n-ar fi deloc rău pentru noi. Poate că a tunci la manifestare ar participa si cîteva „Startup“-uri de la noi, pentru că, nu uitati, ETRE înseamnă o oportunitate deosebită nu numai de a vedea ceea ce fac ceilalti si în ce directie se îndreaptă piata, ci si de a ajunge la investitorii dispusi să finanteze o companie promitătoare aflată la început de drum.


(C) Copyright Computer Press Agora