Zilele trecute am fost la magazin ca să-mi cumpăr alimente si la casă mi s-a înmânat un formular nou care trebuia comple tat pentru ca să putem încasa bani de pe cecuri la magazin. O asemenea cerere poate părea o prostie, ne facem cumpărăturile la acest magazin de peste zece ani, dar acum o săptămână s-a schimbat proprietarul, s-a schimbat conducerea si vechile cărti de cre dit s-au înlocuit cu unele noi. Aceasta este schimbarea, acesta este progresul, asa cresc preturile, este progres, este un nou calcula tor, este progres... Ceea ce a enervat-o într-adevăr pe nevasta mea a fost rubrica de pe formular în care trebuia să-si pună data nasterii. Unora nu le place să fie întrebati de data la care s-au născut. De ce oare ar trebui să stie cineva data nasterii persoanei de la care încasează un cec? S-ar putea face plata la casierie doar arătând permisul de conducere. Apoi am înteles subit că aveau nevoie de data nasterii pentru statistici. Nu le păsa de fapt de data nasterii, n-am auzit încă de magazine de alimente care să trimită felicitări clientilor de ziua lor de nastere (desi a fi într-adevăr frumos, nu-i asa?) ci doreau să afle doar grupa de vârstă si obiceiurile la cumpărături. Este foarte usor să faci tot felul de statistici, mai ales folosind un calculator. Clientul primeste o cartelă, care este introdusă în calculator. La primirea cartelei identitatea lui devine un număr (nu, nu suntem totusi la închisoare) iar informatii despre tot ce cumpără clientul se duc într-un depozit de date si vor fi prelucrate de niste vrăjitori de la marketing care vor hotărî ce vor vinde clientului.
Poate că sună inofensiv, dar adevărul este că lucrurile ar putea lua o turnură foarte periculoasă. În această tară ( SUA - n.ed.), vânzarea de adrese si informatii culese astfel a devenit o mare afacere. Afacerea este asa de mare pentru unii, si deranjantă pentru altii, încât acum este ilegal ca cei care dispun de numele dumneavoastră să-l vândă altor firme fără acordul dumneavoastră. De exemplu atunci când cineva cumpără echipament sportiv de la un ma gazin, s-ar putea să primească o multime de materiale si cataloage de la vânzători din toată tara. Nu-i nimic rău în primirea de cataloage, dar când se transformă în 200 kg de postă inutilă pe an, receptionarea acestei cantităti imense s-ar putea să nu fie chiar atât de distractivă.
Atunci când George Orwell a publicat „1984“, a produs o panică care nu a trecut nici până astăzi. Desigur, nu mai suntem atât de sensibili la conceptul de Big Bro ther deoarece ne-am obisnuit într-un fel, dar ori de câte ori sesizăm fenomene similare în viata noastră zilnică nu le acceptăm prea usor. Este ironic faptul că Big Brother nu mai este în mod necesar guvernul. Nu vreau să iau apărarea guvernului, dar guvernul nu poate face atât rău cât pot face anumite organizatii care au acces la datele tale. Nu cred nici că magazinele alimentare prezintă un pericol vital, atât timp cât nu transmit datele personale ale clientilor la alte agentii. Dacă pot face ceva, atunci retelele de ma gazine alimentare pot ajuta la asigurarea pietei cu toate cele necesare si evită concentrarea de produse care nu sunt solicitate. Situatia se schimbă însă atunci când datele ajung la firmele de asigurări. Există foarte multe persoane care nu se pot asigura deoarece datele lor personale contin informatii care fac ca asigurarea lor să nu fie o afacere tentantă. Nu cred că firmele de asigurări nu sunt îndreptătite să facă profit, dar trebuie să existe un anumit control al modului în care îsi desfăsoară afacerile, pentru ca această modalitate să fie consistentă cu ratiunea existentei lor. Sunt un suporter hotărât al controlării mo dului în care aceste firme îsi derulează aface rile. Deci cu cât aceste firme stiu mai putin despre un pacient client, cu atât este mai bine pentru pacient.
Una din cele mai mari afaceri astăzi sunt afacerile cu medicamente, iar firmele de produse farmaceutice sunt „băietii cei răi“. Desigur, dacă avem în memorie aborda rea negativă anterioară, fraza este valabilă. Trebuie să constatăm însă că firmele de medicamente nu sunt „băietii cei răi“, dar oamenilor nu le plac organizatiile care au asupra lor un control de genul celui pe care-l au aceste firme. În plus, afacerea este una bănoasă. Oamenii plătesc oricât atunci când este vorba de viata lor si preturile abuzive nu sunt neobisnuite în acest domeniu. Pe de altă parte costurile de cercetare si dezvoltare în acest sector cresc rapid. Prin natura lor aceste afaceri au ca motor informatiile. Sco pul lor este de a crea medicamente care trebuie să elimine maladii, să ajute oamenii să trăiască mai mult si mai bine, dar crearea de noi medicamente implică multă cercetare iar ritmul cercetării este foarte rapid în zilele noastre. SIDA exista de o bună bucată de vreme, dar până când a devenit o epidemie nimeni nu i-a acordat importantă. Însă de mai bine de doisprezece ani ocupă un loc important si toti încearcă să găsească un remediu care, dacă nu vindecă, măcar încetineste evolutia bolii si micsorează numărul oamenilor care mor. Pentru a avea succes în orice cercetare, oamenii de stiintă trebuie să studieze foarte multe date. Medicii din toată tara culeg date despre anumite boli si unii transmit aceste date producătorilor de medicamente, pentru studiu. Este o treabă dificilă. Dar există unii care sunt convinsi că fisele medicale ale tuturor oamenilor vor fi stocate si accesibile on-line pe parcursul vietii noastre. Vi ziunea care s-a impus este că fiecare doctor va putea introduce numele pacientului de la calculator si fisa medicală a pacientului va apare pe ecran. Doctorul va putea vedea pe ecran evolutia stării de sănătate a pacientului sau va putea vedea efectele anumitor medicamente utilizate anterior asupra sa.
Pentru a transforma în realitate această viziune sistemul de asigurări sociale de peste o mie de miliarde dolari din SUA va avea nevoie de o retea unică pentru interco nectarea spitalelor, firmelor de asigurări, farmaciilor, institutiilor de îngrijire, a sanatoriilor si clinicilor. Eli Lilly and Co., un producător de medicamente cu cifră de afaceri de peste 7 miliarde dolari, cunoscut pentru medicamentul antidepresiv Prozac si alte medicamente de succes, mizează acum sume uriase pentru a orienta firma înspre un rol central în acest efort. În ultimii doi ani această firmă din Indianapolis a cheltuit peste patru miliarde pentru a cumpăra doi furnizori mari de sisteme de informatii medicale pentru retele, PCS Health Systems si Integrated Medical Systems. Lily are concurenti puternici în domeniul sistemelor informatice medicale si cncurenta nu constă din amatori, ci din firme ca Ameritech, Glaxo Wellcome, IBM si Merck. Toti participantii de pe acest segment de piată si-au dat seama că trebuie să lucreze împreună pentru a realiza acest scop supraomenesc. Prin alăturarea tuturor da telor, industria de asistentă sanitară va pu tea întelege mai bine modul de actiune al tratamentelor si costurile asociate. Aceste informatii sunt vitale pentru firme ca Lilly.
Sucursalele Lilly au început mutarea beneficiarilor pe reteaua natională frame-relay PCS. Aceasta va asigura banda de transfer pentru noile aplicatii. Multe din aceste aplicatii sunt deja în curs de testare. Una dintre acestea, Rx Inquiry, permite ca doctorii să acceseze baza de date PCS si să vadă un istoric al medicamentelor utilizate de pacient. O altă aplicatie, Rx Authorization, permite ca doctorii să transmită retete direct la farmacii. Al treilea serviciu, Rx Inform, permite doctorilor să vadă medicamentele ce pot fi prescrise pacientului pe baza politei de asigurări de care acesta dispune. Noile servicii trebuie să mărească productivitatea medicilor si să îmbunătă tească asistenta medicală.
Integrated Medical System, una din fir mele cumpărate de Lilly, conectează re teaua Safecare cu Humana, o organizatie pentru îngrijirea sănătătii, si cu un spital lo cal. Această conectare în retea permite participantilor să transmită informatii despre polite de asigurări si analize de laborator. Economiile realizate sunt uriase: 15 mii do lari anual doar în aceste domenii.
Îmbunătătirea informatiilor la care au acces medicii poate ajuta si la rezolvarea al tei probleme. Costurile asociate cu cele 20%-30% dintre medicamentele prescrise care nu sunt utilizate. Un studiu de la Universitatea din Arizona din 1995 arată că medicamentele neutilizate de pacienti duc la costuri de 75,6 miliarde dolari anual, da torită prescriptiilor suplimentare pentru boli cronice. Cu o altă aplicatie avută în vedere, Rx Compliance, farmaciile vor putea anunta doctorii privind medicamentele de pe retete care nu au fost eliberate iar doctorii pot întreba pacientul despre motivul pentru care nu au luat medicamentul. Pare logic, dar anumiti pacienti se pot simti agresati de o asemenea practică si este greu de estimat mo dul în care sistemul va fi primit de către pa cienti. Pare înfricosător că va trebui să spui doctorului că nu ai bani pentru a cumpăra unele medicamente. Si implicatiile nu se o presc aici. Dacă faptul că pacientul nu ia me dicamentul implică costuri suplimentarea pentru societatea de asigurări, aceasta îsi va reduce cheltuielile transferând aceste costuri către pacient? Ori va exclude total ase menea persoane din sistemul de asigu rări? Continu ând, doar de dragul discutiei: ce se va întâmpla dacă doctorii se vor simti obli gati să prescrie medicamente inofensive dar nu neapărat necesare, doar pentru a face vânzare?
IMS are în plan să conducă un program, la sfârsitul acestui an, care va utiliza calcula toare portabile hand-held Fujitsu Stylistic 1000 pentru a furniza (prin legături radio) doctorilor care examinează pacienti pe teren informatii despre retete din baza de date PCS.
Lilly are planuri foarte agresive pentru retea. A promis că vor exista 100.000 doctori conectati în retea la sfârsitul anului ce vine. Acest lucru va duce la o adoptare la scară largă a proiectului promovat de Lilly.
Aceasta este parte optimistă. Realitatea este că industria de asistentă medicală suferă din cauza numărului mare de standarde tehnologice. Există sute de sisteme de facturare incompatibile. Se vinde un sistem, dar există încă vreo zece foarte bune.
Retelele utilizează un mare număr de protocoale si unele firme utilizează deja Internet. Dacă vrem să întelegem miticul Turn Babel nu trebuie decât să ne uităm la sistemul medical din tară. Cu toate că trecerea pe Internet pare calea logică de urmat, frica de nesigurantă, lipsa de securitate si intimitate sunt încă motive puternice de a privi cu neîncredere această solutie. IMS îsi converteste aplicatiile pe Net prin instalarea unui sit Web dar proiectul va fi terminat doar anul viitor. Chiar si atunci, datele sensibile vor fi transmise prin retele TCP/IP proprii.
În acest moment firma îsi execută proiectul pe servere Tandem Himalaya to lerante la defecte, sisteme mari IBM 9030/982 si servere Unix paralele IBM RS/6000 SP2 pentru date, precum si serve re Windows NT.
Ca si cum problemele tehnologice n-ar fi fost destule, Lilly a mai fost atacată si de concurentă. O zonă de analiză vastă si amănuntită a constituit-o legătura dintre datele pacientului, farmacie si medic. Un membru al echipei IBM health-care network solutions din Chicago a ridicat problema conflictului de interese si al integritătii datelor. După părerea lui, oamenii sunt foarte sensibili la informatiile despre ei. Doresc să ai bă controlul acestora si nu doresc ca altii să aibă acces. Cine poate să-i garanteze această securitate?
Dar nimeni nu contestă necesitatea unui sistem de asistentă medicală pentru întreaga tară, cu fise medicale digitale care vor urma noul născut pe durata vietii si vor ajuta medicii să înteleagă modul de actiune al medicamentelor iar fabricantii de medicamente să-si dea seama de motivul pentru care doctorii prescriu anumite medicamente. Lilly este un deschizător de drum si nu va fi o surpriză dacă suferă esecuri pe acest drum, acesta fiind destinul celor care abordează orizonturi noi. Dar sunt sigur că vor exista multi care vor urma calea deschisă, deoarece viitorul apartine cu si gurantă fiselor medicale digitale.
Domnul Harrison Forbes conduce compania T&C Consulting, Inc. Poate fi contactat (în limbile engleză si română) prin e-mail la: .