Gîndită ca o revenire la “antecedentul” de la CERF, pentru a permite o re-evaluare a pozitiilor si un dialog cu publicul interesat, manifestarea a fost moderată de d-na prof. Irina Athanasiu. (Si poate că merită subliniat faptul că moderatoarea a fost acceptată fără nici o rezervă de către toti participantii, chiar dacă aproape toti, atunci cînd au fost contactati, au întrebat "din prima": cine va conduce discutia?)
Reunind la aceeasi masă - mai mult lungă decît rotundă - pe cei mai multi dintre furnizorii de servicii Internet - era de prevăzut că discutiile se vor încinge. Asa s-a si întîmplat, desi, retrospectiv, a iesit mult mai pasnic si mai putin violent decît ne-am asteptat. Poate normal, dat fiind numărul mare de participanti. Care, în sine, este un evident semn bun: se întîmplă ceva în directia asta. Si încă foarte multe, dacă e să comparăm cu alte domenii de activitate. Dar teribil de putine dacă e să comparăm cu viteza năucitoare a evenimentelor legate de Internet pe continentul american. Citînd din ceea ce s-a spus, sper să nu deformez, prin trunchierea inevitabilă, ideile prezentate de către vorbitori.
Runda 1: Cum vă raportati la ceea ce v-ati propus pînă la sfîrsitul acestui an, ce noutăti sau planuri de viitor aveti?[…]
Tudor Panaitescu, LogicNet: Vrem să acoperim, în `97, toată tara cu puncte de prezentă Logic si să oferim utilizatorilor serviciul Internet Mobile, deci cei care au laptop-uri să se poată conecta din toată tara si nu numai, ci si din străinătate, si să poată avea acces la consultarea căsutei postale de oriunde s-ar afla. Bineînteles, cresterea liniilor externe pentru o calitate cît mai bună a serviciului.
Dragos Titescu, Global One: Sîntem în curs de dotare cu masini puternice, adecvate construirii unor noduri de anvergură. Probabil, preturile vor scădea. În rest, piata este foarte dinamică si ne propunem să tinem pasul cu ea, să ne adaptăm cerintelor pietei, cît de repede si cît de bine vom putea.
Iosif Fettich, HotSoft, Tîrgu Mures: Ne propusesem pînă la sfîrsitul anului să putem oferi o linie de acces de 64 de kilobiti si o vom avea. În materie de servicii on-line, Agora On Line functionează deja ca revistă si va creste substantial si ca posibilităti de acces dar si ca si continut si diversitate.
Constantin Teodorescu, Flex Consulting, Brăila: Pentru perioada care urmează, nu pot să vorbesc despre noutăti - noi sîntem mai "tineri" în domeniu - ci numai despre niste proiecte pe care vrem să le realizăm: 1) Conectarea oraselor Galati, Buzău si Slobozia, mărirea vitezei la 126 k si 32 de intrări; 2) atragerea societătilor comerciale înspre serviciile on-line si 3) deschiderea primului Internet Café la Brăila.
Dragos Acostăchioaie, EuroBit Iasi: Pentru `97: înfiintarea unui Internet Café si la Iasi; legarea retelei de cablu TV din Iasi pentru accesul la Internet folosind “cable modem”, exact cum lucrează si Kappa acum.
Irinel Labontu, Nord-Est Communications Iasi: Sîntem o firmă specializată pe oferirea de servicii Internet si nu pe acces Internet. As vrea să-l contrazic pe colegul meu de la PC Net: deja există în România două magazine virtuale, care functionează de mai bine de două sau trei luni de zile si pe care s-au făcut deja vînzări. Este vorba de o librărie virtuală găzduită de serverul nostru si de un serviciu de vînzare de computere. Pentru viitor: avem deja un catalog de adrese e-mail si un catalog de resurse românesti. Dorim să extindem aceste cataloage si să le unificăm. Iar în perspectivă să introducem si informatii bursiere, tot pe Internet.
Liviu Ionescu, EUnet: Sarcina noastră e putin mai complicată deoarece noi avem cumva două pălării: una locală, românească - trebuie să ne ocupăm de piata românească - iar pe de altă parte continuăm integrarea în structura europeană a retelei EUnet, ceea ce presupune servicii integrate la nivel european si nu numai. Vom extinde serviciul Eunet Traveller, care este un serviciu global; pe plan local, vom extinde într-un ritm de cam odată la 3 luni liniile internationale - cam asta s-a dovedit necesitatea; acum la sfîrsitul anului vom instala o linie de 256 k pînă la Amsterdam si tot pînă la sfîrsitul anului vom deschide punctele Brasov si Constanta, în aceeasi structură de puncte de prezentă EUnet care oferă servicii integrate EUnet. Din punct de vedere al serviciilor suplimentare, avem deja de vreo patru luni un mirror al serverului FTP Microsoft.
Sebastian Tarălungă, Kappa: Kappa doreste să pună noi canale de comunicatie, să ofere alte servicii integrate si în special servicii multimedia pentru că reteaua noastră ne permite să punem în aplicatie aceste servicii; servicii de telemedicină; încercăm de asemenea să punem noi solutii, dintre cele asimetrice, care pentru clientii din tară ar putea avea preturi mult mai mici si care sînt, se pare, extrem de ieftine. Să stabilim noi conexiuni în tară, si să facem conectări cu alti Service Provideri, pe linii de cablu TV, deci la 10 Mbps. Pe de altă parte, dorim să punem cît mai mult continut - se stie deja că avem cîteva din cele mai importante ziare on-line. Să mărim viteza de acces, dorim să ajungem la 512 cel putin; poate si mai mult, depinde de cereri. Pe de altă parte, am dori ca accesul la Internet să se facă gratuit, în special pentru persoane particulare, deci pentru consumatorii de informatie. Vom promova solutiile de cablu si în tară, si dacă sînt firme interesate de a pune astfel de retele de cablu de viteză mare, sîntem deschisi colaborării.
Runda 2: care sînt preturile pentru simplii cetăteni ?Sebastian Tarălungă, Kappa: Conexiunea lunară, pe cablu, 19 USD; pentru acces dial-up, preturi putin mai mari direct prin Kappa, dar avem reselleri care ajung la preturi foarte mici, chiar 2 USD pe oră.
Liviu Ionescu, EUnet: Începînd cu 1 noiembrie tocmai am deschis un nou serviciu, EUnet PING, de la Personal INternet Gate, care este special conceput pentru utilizatorii particulari; preturile sînt de cîteva ori mai mici decît cele pentru firme, în conditiile utilizării liniilor si a accesului în afara orelor de program. Preturile estimativ sînt 8 ECU pentru 3 ore, 19 ECU pentru 10 ore, 30 ECU 30 de ore, acces complet.
Irinel Labontu, Nord-Est Communications Iasi: Noi nu oferim acces Internet, ci servicii Internet, iar serviciile pe care le oferim sînt gratuite.
Dragos Acostăchioaie, EuroBit Iasi: Taxa de deschidere a unui cont este de 25 USD, iar tariful de conectare 1,25 USD pe oră. Pentru clientii care vin de la Soros, nu se percepe taxa de abonare.
Constantin Teodorescu, Flex Consulting, Brăila: Pentru utilizatorii particulari, un abonament de 20 USD pe lună.
Iosif Fettich, HotSoft, Tîrgu Mures: Pentru utilizatorii particulari care vor numai e-mail, 5 USD prima oră, apoi 10 USD fiecare oră suplimentară. La fel, 10 USD pentru fiecare oră acces full Internet, 100 USD acces nelimitat.
Tudor Panaitescu, Logic Telecom: Avem două servicii care se adresează deopotrivă companiilor si persoanelor particulare. Home Internet, 20 USD pe lună, 20 de ore de conectare, apoi 5 USD fiecare oră suplimentară, si al doilea, Personal Internet, 50 USD pe lună pentru acces nelimitat. În amîndouă cazurile, instalarea contului este 10 USD.
Dragos Titescu, Global One: Către utilizatorul particular am deschis un serviciu care se numeste Easy Net, împreună cu Rom Telecom-ul. Este un serviciu fără abonament. În Bucuresti sunati la 8930123, iar din orice oras din tară sunati la acelasi număr, 890123. Functionează în orice loc din tară; preturi concrete, cam 5,5 USD ora; sperăm să scadă odată cu instalarea noilor echipamente.
Alexandru Rotaru, ROLink: Tariful de conectare este de 15 USD pe lună, iar tariful pe oră este de 4 USD. Aceste preturi pot să scadă; sîntem preocupati pe moment în special de servicii cu valoare adăugată, nu de acces.
Trandafir Moisa, InterComp: Confuzia utilizatorilor va creste dacă vom răspunde cum ni s-a cerut. Ati văzut că sînt preturi de la nimic pînă la foarte mult, cum spun unii, înseamnă că ceva se întîmplă. E o confuzie? La noi, la InterComp, se aplică regula că “there is no free lunch”. Am încercat să facem diferentierea între persoane particulare si societăti comerciale. Dar cu amărăciune trebuie să spun că oamenii nu sînt corecti. În foarte multe cazuri, persoane particulare ascundeau în spate societăti comerciale. Lucrurile s-au rezolvat în două moduri: am revenit la un pret mai mare pentru persoanele particulare - ăsta este pretul plătit de utilizatori - iar în al doilea rînd, am încercat să discutăm si să reglăm această chestiune care este anormală.
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Fundatia Soros va deschide si o companie comercială, care va activa pe baza unor contracte comerciale. Sumele rezultate de aici vor fi folosite pentru promovarea părtii educationale a retelei Fundatiei Soros. Companii care vor semna contracte cu Fundatia Soros vor plăti, probabil, 40% din taxele respective pentru finantarea proiectelor educationale. Fundatia Soros a vrut să obtină o licentă pentru servicii cu valoare adăugată pentru e-mail si acces baze de date, dar această licentă nu a putut fi obtinută, sugerîndu-se că ar exista un paragraf de lege care spune că numai companiile comerciale pot avea astfel de licente, si astfel, de mai bine de un an, cererea a rămas nerezolvată. Din acest motiv, fundatia va recurge la deschiderea acestei unităti economice care va fi operatională de la 1 ianuarie. Accesul va fi gratuit numai pentru persoane fizice, si în principiu numai pentru colaboratorii Fundatiei Soros si fostii bursieri ai Fundatiei Soros.
Nini Popovici, RDIS (Reteaua de Date a Învătămîntului Superior): RDIS nu este un Service Provider Internet în sensul lucrurilor discutate aici. Este o infrastructură de comunicatii de date destinată să ofere acces Internet institutiilor academice, stiintifice si culturale non-profit. Din acest punct de vedere, reteaua este o retea de noduri care sînt în acelasi timp noduri în infrastructura locală (…)
Andrei Miron, Rokura: Preturile pe care vi le pot spune sînt aproximative, nu mă ocup de partea comercială: pentru persoane particulare, circa 20 USD e-mail nelimitat, 45 USD full Internet nelimitat. Avem o linie externă de 64k, care va creste undeva între un 256 si un T1. As avea o întrebare pentru domnul de la Soros…
Runda 3: Concurenta neloială… dacă i se pare normal ceea ce prevede el, adică ruperea unei unităti economice din fundatia Soros. Am să dau cîteva detalii ca să nu fiu prost înteles. Plecînd de la o chestie absolut normală si foarte binevenită, oferirea de acces Internet gratuit pentru elevi, studenti si persoane fizice, să ajungă o chestie economică. Stiu orase din tară unde s-au dat conturi firmelor particulare, absolut gratuit, spunîndu-li-se că probabil de la 1 ianuarie vor plăti ceva.
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Da. Vin si eu cu o întrebare. Presupunem că un nod al Retelei Învătămîntului primeste o ofertă de la o mare companie care spune “plătim încă pe-atît cît plătiti Dvs. ca să aveti în continuare acces; dorim si noi acces la Dvs., considerăm că sponsorizăm si nu vom folosi decît foarte putin capacitatea”. Ce trebuie să facă nodul respectiv?
Andrei Miron, Rokura: V-am înteles, dar nu despre asta e vorba. La utilizatorii cărora deja le-ati dat conturi, si care în unele orase sînt sute, în continuare le veti percepe o taxă. Pînă acum nu a fost concurentă, să spunem, Dvs. ofereati gratuit, în mod normal trebuia oferit doar la elevi si studenti, ati depăsit linia, e problema noastră. Dar în momentul în care deveniti agent economic, mi se pare ceva cam mult.
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Fundatia Soros a încercat să obtină licentele, si nu s-au putut obtine din cauza unui paragraf de lege care spune că trebuie să fii organizat pe principii comerciale ca să ai astfel de licente. România este singura tară din lume care are astfel de prevederi. Deci puteti să studiati în Statele Unite…
Andrei Miron, Rokura: Adică universitătile din Statele Unite oferă la companii gratuit …?!
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Nu, nu e vorba de gratuit. E vorba pe bani, noi nu sîntem interesati să oferim gratuit unor companii, vrem să luăm bani mai multi..
Andrei Miron, Rokura: Dar ati făcut-o…
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Da, am făcut-o.
Andrei Miron, Rokura: Si în continuare veti lua bani…
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Da. Dvs. sustineti că nu aveti nevoie…
Andrei Miron, Rokura: Nu, eu sustin că pînă acuma ne-ati făcut si în continuare ne faceti o concurentă neloială.
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Fundatia vrea să obtină finantare din fonduri private, oferind acces companiilor comerciale, dar nu pe gratis, ci pe bani. De mai mult de sase luni se caută formalitătile juridice pentru acest lucru, legat de legile din România si legile din Statele Unite. Această unitate comercială pe care o preconizăm va realiza fonduri ce vor fi folosite pentru dezvoltarea programului educational, deci toti banii vor merge pe dezvoltarea accesului care va fi în continuare gratuit pentru… Dvs. asteptati ca Fundatia Soros, care cheltuieste 700.000 USD anual pentru oferirea accesului gratuit să nu poată obtine co-finantări din alte surse? Nu există altă formă legală în momentul de fată!
Andrei Miron, Rokura: Nu, nu. O să vă explic ce speram eu de la Fundatia Soros. Speram să aducă modelul democratic în România, ori chestia asta, cum să vă spun, omoară piata, nu o dezvoltă.
Nicolai Sandu, Fundatia Soros: Fundatia a căutat o solutie de obtinere a unor fonduri. Oferind acces unor firme comerciale - nu la 1000, nu la 500, ci să zicem la 10 companii puternice - care stiu că vor plăti pentru niste servicii pentru care nu li se garantează o legătură profesională si că din banii acestia co-finantează programul fundatiei. Nu a existat cale legală…
?: Deci: există o formă: contractul de sponsorizare. Dvs. ar trebui să vă găsiti sponsori. Mi se pare că Dvs. aveti acelasi statut cu al celorlalte retele, reteaua academică si reteaua comercială. Asa cum dînsii au găsit mijloacele să ofere aceste servicii, părerea mea e că si Dvs. ar trebui să găsiti niste mijloace legale.
[…]
Runda 4: Ce ne facem cu hackerii?O singură concluzie: probleme au mai fost si, probabil, vor mai fi. Dar în nici un caz nerezolvabile, chiar dacă răul pe care-l pot face uneori e irecuperabil, în lipsa unui cadru legal care să permită incriminarea vinovatilor, chiar atunci cînd acestia se cunosc. Iarba rea nu piere; dar nici cultură nu devine, si, citîndu-l pe domnul Moisa, "cu ajutorul lui Dumnezeu, al administratorilor de sistem si al concurentei", daunele posibile vor putea fi, probabil, minimizate.