Legea copyright-ului a intrat în vigoare. Organismele de control si urmărire a modului în care se aplică legea prind putere. Dacă v-ar bate la usă Politia de Software ati deschide usa cu inima senină?

Cu discurile curate

Industria de software este unul dintre cele mai dinamice si mai profitabile sectoare ale economiei mondiale din ultimul deceniu. Veniturile obtinute din vînzarea de software au fost mai mult decît duble în 1994, fată de cele din 1987, cifrîndu-se la peste 74 de miliarde de dolari.

  Companiile americane de software detin 75% din piata mondială de software, 9 din primele 10 companii si 45 din primele 50 fiind americane. Începînd din 1987, în SUA, numărul persoanelor angajate în industria de software a crescut cu o rată anuală de 9,6%, fată de doar 1,6% în restul sectoarelor economice, ajungînd în 1995 la un total de 532.700 de angajati fată de doar 251.200 în 1987.

   Ca de atîtea ori în istorie, acolo unde apare posibilitatea realizării unui cîstig rapid se iscă înghesuială si nu toti cei care dau tîrcoale locului sînt prieteni buni cu legea. Si poate că niciodată n-a fost mai usoară încălcarea legii decît este ac um în privinta softului. Este destul de usor pentru un hot să fure o masină dintr-o parcare, dar este la fel de usor să fie prins si în plus hotul de masini nu poate multiplica în serie si vinde ceea ce si-a însusit pe nedrept. Cu totul altfel stau luc rurile în cazul pirateriei software. Copierea unei dischete este cît se poate de simplă si nu lasă urme. Utilizarea unui pachet software fără licentă legală sau într-un alt mod decît cel permis prin contractul de licentă constituie o încălcare a legii, e ste tot o formă de furt si dăunează companiei care a produs programul respectiv.

   Pentru a-si proteja interesele companiile de software au decis să vină în ajutorul autoritătilor prin intermediul unor organisme care să promoveze si să urmărească aplicarea legii copyright-ului. Cele mai cunoscute si mai importante (prin prisma companii lor care le sprijină) organizatii de acest tip sînt BSA (Business Software Alliance, http://www.bsa.org/ ) - dintr-un raport BSA provenind si statisticile anterior prezentate - si SPA (Software Publishers Association, http://www.spa.org; http://www.spa-europe.org).

   BSA a fost înfiintată în anul 1988 de către următoarele companii de software: Adobe Systems, Apple Computer, Autodesk, Bentley Systems, Lotus Development, Microsoft, Novell, Symantec si Sanata Cruz Operation. Din consiliul care stabileste politica mondi ală a BSA mai fac parte si companiile: Computer Associates, Digital Equipment, IBM, Intel si Sybase. Înafara companiilor anterior enumerate care au o prezentă la nivel global la organizatiile regionale sînt afiliate si un număr semnificativ din companiil e de software locale.

   SPA a fost înfiintată în aprilie 1984 în SUA de către 25 de firme si în prezent din această organizatie fac parte peste 1.200 de firme. În urmă cu 7 ani a luat fiintă filiala SPA Europe, care în prezent reprezintă peste 200 de companii europene care dez voltă sau vînd software, se ocupă de distributie sau chiar de productia de hardware. Singura companie românească afiliată la SPA Europe este, ati ghicit deja, Computer Press Agora!

   Într-un efort conjugat, BSA si SPA au realizat, cu sprijinul institutului International Planning & Research, un studiu privind pirateria software în 80 de tări de pe glob, cuantificînd pierderile datorate pirateriei în anii 1994 si 1995. Din rezultatel e acestui studiu de piată, care au fost făcute publice în 18 decembrie 1996 vă prezentăm în continuare cîteva date mai semnificative (rezultatele complete si comunicatul de presă pot fi găsite în Internet la adresa http://www.bsa.org/piracy/piracy_study 95/SPA_BSA.htm ). Pierderile cauzate de pirateria software la nivel global s-au cifrat în 1995 la 13,1 miliarde dolari, cu 9% mai mari decît cele din 1994. Cea mai mare rată a pirateriei este înregistrată în Europa de Est, unde media este de 83%. Cea mai redusă rată a pirateriei este înregistrată în America de Nord, unde media este doar de 27%.

   Pirateria software înregistrează cele mai mari rate în următoarele tări: Vietnam (99%), El Salvador (97%), China (96%), Oman (96%) si Rusia (94%). Tările cu cea mai redusă rată a pirateriei sînt: SUA (26%), Australia (35%), Marea Britanie (38%), Noua Zee landă (40%) si Germania (42%). În Europa de Est se înregistrează în continuare unele dintre cele mai mari rate ale pirateriei, după cum urmează: Slovenia (96%), Bulgaria (94%), România (93%) - în ciuda unei usoare îmbunătătiri a situatiei fată de 1994. C ea mai redusă rată a pirateriei din regiune, de 62%, este înregistrată în Cehia si Slovacia. Se estimează că pierderile cauzate de pirateria software în România în anul 1995 se cifrează la peste 20 de milioane de dolari.

   Rata pirateriei este calculată ca un raport între numărul de pachete software vîndute pe canalele legale (livrări) si numărul de aplicatii instalate (cerere). Pentru estimări au fost folosite date interne si confidentiale furnizate de companiile afiliat e la BSA si SPA. S-a tinut cont de numărul de PC-uri livrate, de baza de PC-uri instalată într-o tară raportată la numărul „gulerelor albe“ (care reflectă nivelul de tehnologizare al unei tări si în functie de care tările au fost împărtite în 5 clase d e maturitate), si s-a făcut o distinctie între PC-urile nou instalate si cele menite să înlocuiască sisteme mai vechi si între echipamentele livrate pentru a fi utilizate la domiciliu si cele pentru birouri. De asemenea s-a făcut o segmentare pe domenii de utilizare si categorii de aplicatii.

   În lupta lor împotriva pirateriei aceste organizatii pornesc, asa cum este si normal, de la prezumtia de nevinovătie si investesc un efort considerabil în educarea pietei - companii si utilizatori. Într-unul din documentele BSA se afirmă: „Multi oameni nu realizează că utilizarea unui software copiat ilegal este hotie si că utilizarea de software ilegal poate avea consecinte serioase asupra companiei lor si a managerilor si angajatilor acesteia“. Si cum înfiintarea unei reprezentante BSA România este iminentă vom reveni si noi cu articole prin care să vă explicăm modul în care puteti monitoriza pachetele software care există sau de care este nevoie în compania dumneavoastră, cum să vă asigurati asupra faptului că angajatii dumneavoastră înteleg str ategia companiei în privinta soft-ului, precum si a altor aspecte menite să vă mentină discurile curate si somnul linistit.

Dl. Romulus Maier este director general Computer Press Agora. Poate fi contactat prin e-mail la .

(C) Copyright Computer Press Agora