Desi modul de învătare traditional este în continuare scump si relativ lent, noile tehnologii îl vor transforma într-un proces mult mai productiv. Schimbările majore din sfera învătării asistate de calculator au condus la obtinerea unei noi tehnicii de î nvătare: în locul realizării unui flux informational cu un singur sens - de exemplu de la profesor către un grup pasiv de elevi - noile tehnici de învătare sunt ca si Internetul - bidirectionale, colaborative si interdisciplinare. Pătrunderea noilor teh nologii în sălile de clasă a schimbat radical relatia care era fundamentată între profesori si elevi. Astfel, profesorii au trecut de la pozitia de conducători atotstiutori la cea de ghizi ai infosferei iar materialele instructive au evoluat de la cărtil e rigide la programele administrabile. Informatia a devenit mult mai accesibilă, iar utilizatorii îsi aleg singuri ceea ce doresc, fiecare devenind un creator de continut. Mediul educational al viitorului va fi un campus electronic: locul în care se vor desfăsura orele de clasă, în care se va consulta biblioteca si desigur unde vor avea loc contactele sociale.
O problemă comună care afectează atât scolile cât si universitătile o reprezintă presiunea bugetului. Desi se cheltuie tot mai mult pe tehnologiile educationale, cea mai mare parte a acestor investitii este blocată în costurile structurii existente. Noil e tehnologii - în special reteaua - vor trebui folosite pentru a reduce costurile si a creste posibilitătile de acces la informatie. Tehnologiile promitătoare sunt în special video interactiv, conectarea în retea si uneltele de colaborare.
Calculatoarele pot juca rolul unor profesori surprinzător de răbdători; ele pot îndemna către o gândire creativă, pot promova spiritul întreprinzător sau atâta curiozitatea. Cu toate acestea tehnologia singură nu reprezintă o solutie. În primul rând e n evoie de noi modele educationale. Astfel, conceptele educationale moderne derivate din studiile unor savanti cum ar fi psihologul elvetian Jean Piaget, cercetătorul MIT Seymour Papert si psihologul rus Lev S. Vygotsky, insistă pe un învătământ individual izat, practic; pe munca în echipă; si pe o călăuzire a descoperiri informatiei. Toate aceste concepte nu numai că necesită o asistentă tehnologică, dar ele ar fi aproape imposibil de realizat fără ajutorul calculatoarelor. Stilul de învătare va trebui cr oit individual, pentru fiecare elev, iar acest lucru nu poate fi realizat fără ajutorul tehnologiei.
O altă problemă a educatiei actuale este reprezentată de faptul că elevii învată în grupuri largi. Aceasta îi face pe multi să se simtă prost atunci când sunt nevoiti să răspundă si fac o greseală. Avantajul major pe care îl implică calculatoarele este t ocmai această eliminare a stării de încurcătură. Ele vă vor oferi sansa să învătati fără să vă mai simtiti încorsetati de părerea celor din jur. Calculatoarele vor deveni un fel de mentor electronic. Astfel, în locul modelului actual - în care aveti un singur profesor care stă în fata clasei predând unui grup de elevi - veti avea exact contrariul - un utilizator în fata unui calculator cu sute de profesori „înglobati“. Aceasta va permite reaparitia unui mai vechi model educational: ucenicia. Ucenicia a fost întotdeauna cel mai bun model de învătare, indiferent dacă a fost făcută în preajma oamenilor sau prin simulări. Calculatoarele vor permite o ucenicie în domenii greu sau imposibil de realizat în realitate cum ar fi chirurgia sau pilotarea unui av ion. Iar aici am ajuns la un alt subiect interesant: multimedia.
Multimedia a captatat imaginatia profesorilor mai mult decât orice altă tehnologie. Ea pompează cu adevărat adrenalină în piata educatională. Telul pe care aceasta trebuie să-l urmărească este dezvoltarea aptitudinilor observationale. Toti copiii sunt ca pabili de observatii, comparatii, sortări si unele analize bazate pe fenomene cauză/efect. Acestea sunt aptitudinile cognitive pe care ar trebui să le dezvoltăm în elevii nostri.
Fată de eforturile de procesare educatională anterioare, în care exercitile de învătare erau în cea mai mare parte mutate cuvânt cu cuvânt de pe paginile scrise pe ecran, aplicatiile multimedia vor atrage elevii cu ajutorul imaginilor si sunetelor. În pl us se va realiza o implicare a acestora într-un mediu interactiv de date legate prin hiperconexiuni. Folosirea acestor tipurii de aplicatii ca si resurse de învătare (si remarcati că s-a folosit termenul resurse si nu programe), merge mână în mână cu te oriile de învătare constructiviste conform cărora în lumea de astăzi, supusă unei continue schimbări, abilitatea de-a analiza si rezolva o varietate de probleme în mod rapid este mult mai importantă decât o aplicare pură a informatiilor memorate. Cea m ai bună metodă de predare a unui mod de gândire conceptual, necesar pentru astfel de sarcini, este prin intermediul unui sistem al testelor. În acest sistem, elevul este supus unor situatii concrete, ale lumii reale si fortat să i-a decizii. Multimedia interactivă, cu capacitatea sa de antrenare a utilizatorului ar putea fi suportul perfect pentru astfel de procese.
Entuziasmul - întotdeauna ridicat - pentru tehnologile educationale a atins noi nivele datorită unei utilizări din ce în ce mai mari a multimediei atât în scoli cât si acasă. La această evolutie au contribuit si cresterea continuă a Internet-ului si a au tostrăzilor informationale. Ceea ce rămâne de văzut este dacă această evolutie va duce la o mai bună învatare.