Înființarea BSA România, București, 4 martie 1997

Business Software Alliance (BSA) este o organizație mondială, înființată în 1988 de către cele mai importante firme software din lume, cu scopul de a promova distribuția și utilizarea programelor de calculator în condițiile respectării drepturilor de autor. Despre această organizație ați avut prilejul să aflați informații suplimentare în numerele anterioare ale revistelor noastre. Revenim asupra subiectului cu prilejul înființării, la inițiativa Microsoft România, a filialei locale BSA România. Structura locală a BSA este formată din reprezentanții și distribuitorii naționali ai membrilor BSA la nivel mondial, dar și din producători locali de software. Concepută ca o asociație deschisă, membrii actuali ai BSA România sînt: A&C International, Ciel Rom, Est West Informatique, Forte Company, GeCAD, HotSoft, Infro Informatica Franco-Română, Microsoft România, Omnilogic BGS, Romsym Data, Scop Computers și Softwin.

La conferința de presă prilejuită de acest eveniment, pe lîngă reprezentanții firmelor anterior amintite, au participat și doamna Hui Chen, Vice President BSA Europa, fost procuror federal SUA, domnul Mark Phibbs, Anti-Piracy Manager, Microsoft Europa de Est și domnul Corin Trandafir, avocat, Hall&Dickler România, firma de avocatură care va asigura suportul legal al BSA România.

Cu această ocazie domnul Silviu Hotăran, General Manager Microsoft România, a avut amabilitatea să ne acorde un scurt interviu despre obiectivele BSA România și despre modul în care această organizație va opera.

Rep.: La lansarea reprezentanței Microsoft România ați promis că în scurt timp se va deschide și un birou BSA în România. Este o primă promisiune care se îndeplinește, care prinde contur. Dacă nu erați în spatele acestei inițiative probabil că lucrurile ar mai fi întîrziat încă multă vreme. Priviți înființarea BSA România ca pe un fel de cruciadă personală?

Silviu Hotăran: Sigur că cineva trebuia să aibă inițiativa. Explicația nu este însă chiar atît de complicată pentru că pe de o parte Microsoft este o firmă cu resurse impresionante și pentru ca să lansezi o asemenea acțiune trebuie să investești ceva, în al doilea rînd Microsoft este, la nivel mondial, motorul BSA. Deci era normal ca odată cu deschiderea reprezentanței Microsoft România să fie lansată și această inițiativă. În ceea ce privește implicarea personală nu cred că este vorba despre o cruciadă pentru că toți cei care sîntem membri BSA și reprezentăm fie producători străini fie locali de software toți simțim această implicare pentru că s-a pornit de la nevoia de a face ceva pentru ca să schimbăm puțin lucrurile în privința hoției, a furtului de software și de programe. Pot să afirm însă că îmi doresc cu ardoare să se creeze o industrie de software, nu doar în interesul firmei Microsoft ci și în interesul firmelor românești, pentru că am făcut și eu parte dintre cei care au fost frustrați de faptul că foarte mulți dintre programatorii buni au fost nevoiți să plece din țară sau să-și schimbe domeniul de activitate din cauză că nu au fost protejați. Nu este vorba numai despre bani aici, ci este vorba despre capacitatea pe care acești tineri o au de a crea software și despre imposibilitatea, datorită condițiilor existente, de a trăi de pe urma acestei activități. Din acest punct de vedere este și un fel de cruciadă, dar nu doar a mea personală ci a multora. Trebuie să creăm condiții în România pentru ca tinerii care termină facultățile de profil și care sînt extrem de dotați să nu mai plece, sau cel puțin să nu mai plece în număr așa de mare - procentul ultimilor ani se ridică la 80-90% din cei care au terminat o facultate de profil. Trebuie să-i facem să se simtă bine în România și aceasta înseamnă să le dăm posibilitatea să cîștige bani de pe urma creației lor.

Rep.: De ce este atît de importantă înființarea BSA România?

S.H.: Înființarea BSA România este extrem de importantă pentru că este prima organizație care își propune ceva concret, pragmatic în domeniul aplicării legii copyrightului. Pentru că vedeți, există foarte multe organizații în domeniul informaticii care își propun să facă o mulțime de lucruri, dar din cauza paletei foarte mari de obiective și al numărului foarte mare de membri de obicei nu se face mare lucru. BSA nu are multe obiective, are unul singur, lupta împotriva hoției de software, nu are mulți membri, are doar 12 în momentul de față, și toți sînt motivați, prin prisma propriilor interese pentru a lupta împotriva furtului de software.

Rep.: Peste 75% din piața mondială de software este deținută de companiile nord-americane. Poate fi acceptată o argumentație conform căreia o astfel de organizație nu ar face altceva decît un lobby tot pentru cei bogați, în speță pentru companiile americane? De ce este importantă existența BSA și pentru companiile românești și nu doar pentru cele americane?

S.H.: Mărturisesc că 75% este un procent pe care eu nu-l știam…

Rep.: L-am preluat chiar din materialele BSA.

S.H.: Adevărul este unul singur, că toți învățăm din acest proces. Chiar și noi cei care am înființat BSA România am invitat oameni de afară care au experiență în această activitate, tocmai pentru ca să învățăm de la ei. Nici noi nu știam foarte multe despre modul în care se luptă împotriva furtului de software. Acum învățăm cu toții, așa cum atunci cînd s-a înființat filiala Microsoft România membrii filialei au fost angrenați într-un proces în care au trebuit să învețe foarte mult, și în cazul BSA România toți membrii BSA vor avea foarte mult de învățat din experiența cîștigată de BSA în alte țări și încercăm să aplicăm cele învățate la condițiile specifice ale pieței românești.

În ceea ce privește argumentația, desigur Microsoft este în momentul de față cea mai importantă firmă producătoare de software la nivel mondial, producînd de la sisteme de operare pînă la produse specifice pentru utilizatori, dar produce în primul rînd platforme pe care se pot construi aplicații. Cine construiește aceste aplicații? Există multe firme în lume care construiesc aplicații pe platforme Microsoft. De ce nu ar fi și în România? Microsoft trece în prezent printr-o transformare revoluționară. Sînt foarte multe lucruri pe care le putem face noi acum în România și pe care nu le-a făcut încă nimeni în lume, și cred foarte sincer în treaba asta. În sensul că odată cu apariția BackOffice-ului, familia de servere, ne apropiem de o ofertă a cărei complexitate crește pe zi ce trece. Pînă acum toată lumea știa că Microsoft vinde Windows, vinde Office, procesoare de texte ș.a.m.d. BackOffice este însă o tehnologie întreagă. Nu prea există aplicații pentru ea. Vorbim despre Internet și Intranet, nu prea există aplicații pentru intranet. Chiar și în interiorul firmei Microsoft… Pentru că dacă 1996 a fost anul în care s-a creat tehnologia intranet, anul 1997 este anul în care se vor crea aplicațiile intranet. Nu cred că România pleacă cu handicap în această cursă. Deci aceasta este o șansă care li se oferă companiilor românești și de care ele ar trebui să profite, dar acest lucru se poate întîmpla numai în cazul în care ele vor putea trăi de pe urma propriii lor creații. Și acestea ar fi avantajele de care companiile românești ar putea beneficia în urma luptei duse de BSA împotriva furtului de software.

Rep.: Vor exista niște perioade de grație în care utilizatorii să poată să-și legalizeze aplicațiile pe care le utilizează?

S.H.: Nu aș numi-o perioadă de grație. Dar este adevărat că odată cu anunțarea înființării organizației Microsoft, și celelalte firme afiliate la BSA România probabil că au o politică asemănătoare, lansează o campanie de legalizare. Această campanie de legalizare nu înseamnă nici amnistie, nici grație, înseamnă posibilitatea de legalizare în condiții avantajoase. Pentru a fi mai explicit, pachetele Windows și Office se oferă la prețuri de upgrade în loc să fie oferite la prețurile întregi de listă.

Rep.: Care sînt primii pași, primele acțiuni, pe care le va face BSA România?

S.H.: BSA are două tipuri de activități: una educațională și una legală. În privința activității educaționale vom lansa niște campanii cu ajutorul activităților specifice marketingului, publicitate, direct mail, telemarketing… prin care vom încerca să transmitem mesajul: De ce este important să se utilizeze software legal? Care sînt efectele furtului de software? Și care sînt dezavantajele pentru utilizatorii de software furat? În ceea ce privește partea legală vom încerca să demarăm niște acțiuni, respectînd anumite priorități. Vom viza în primul rînd canalele de distribuție - de multe ori pirații se află în cadrul propriilor canale - și pentru aceasta vom întreprinde niște acțiuni, relativ repede, acțiuni care pot folosi ca mijloace de educație și pentru celelalte segmente ale pieței.

Rep.: Ca efect al înființării BSA România va lua naștere și o Poliție de Software?

S.H.: Nu i-aș spune Poliție de Software pentru că n-aș vrea ca BSA să fie percepută ca o organizație agresivă. Noi ne-am dori să schimbăm în mod radical modul în care se proliferează produsele program în România. Deci am vrea ca ele să fie distribuite pe canale legale care să ofere garanții referitoare la proveniență, calitate, protecția împotriva virușilor ș.a.m.d. Deci nu este vorba despre o Poliție Software. Dar mesajul acesta trebuie perceput, trebuie să se înțeleagă că o altă șansă nu există. Un grad ridicat de pirataj caracterizează numai țările subdezvoltate. Dacă încercăm să schimbăm ceva, trebuie s-o facem, așa cum încearcă și actualul guvern, radical. Nu există o altă soluție.

Rep.: Putem concluziona că înființarea BSA România este un semn de intrare în normalitate?

S.H.: Da. Noi dorim să creăm această șansă de intrare în normalitate. Știm că este greu, știm că există multe obstacole de înlăturat, știm că poate dura, nu visăm la minuni, dar trebuie să începem să schimbăm mentalitățile.