Buturuga mica ...ajuta carul mare

Extensii pentru prelucrări grafice

În aparenta, universul graficii computerizate este dominat de cîteva firme de renume care produc un numar destul de mic de programe, aflate ce-i drept într-o concu ren ta acerba. O privire mai atenta însa ne face sa observam ca în umbra (spatele?) ma rilor editoare de bitmap sau secvente video se gasesc extensii ale acestora facute de terte firme, aceste extensii (plug-ins) devenind la fel de importante ca si programul gazda.

Exista motive puternice pentru care con cep tul de plugin este atît de întînit: produ catorii editoarelor nu mai trebuie sa încerce (în van...) sa ofere toate efectele si facilitatile imaginabile, ci, mult mai eficient, trebuie sa ofere doar o platforma, o arhitectura deschisa prin care functiile programului gazda sa poata fi extinse. Beneficiul este de ambele parti: clientul va cumpara mai usor un editor stiind ca îi va putea îm bu na tati functionalitatea ulterior si doar în do meniile în care îl intereseaza (si aceasta mai ales în restul lumii, unde software-ul se mai si cumpara, nu doar se copiaza de la prie teni), iar producatorii de plug-inuri îsi pot vinde marfa mai multor furnizori de editoare. În plus, concurenta „sanatoasa", vorba americanului, va exista si între acestia din urma, cîstigat fiind utilizatorul.

Nu este deloc prima oara cînd conceptul este prezentat în aceasta revista. Ras fo ind colectia PC Report sau Byte veti regasi prezentari ale unor pachete celebre: Kai Power Tools, Aldus Gallery Effects, Alienskin Black Box s.a. care au ajuns la fel de a pre ciate ca si aplicatiile-gazda pentru care au fost scrise. În continuare va fi vorba de al tele, poate nu atît de mediatizate, dar la fel de utile.

DigiEffects AgedFilm

Este un favorit al designerilor de la MTV care l-au utilizat în mai multe generice de e mi siuni. Denumirea îi indica direct func tia: simu larea trecerii timpului cu efectele co respunzatoare asupra „peliculei". Daca do riti ca o secventa video recenta sa para fil mata acum mai multe decenii, eventual chiar în epoca filmului alb-negru, atunci Aged Film este filtrul ideal. Cei 19 parame tri permit un control puternic asupra mo du lui de operare a plugin-ului prin defalca rea modificarilor pe agentii care le pro voaca:

filmul: sensibilitatea sa intervine în procesul spalacirii culorilor sau în cazul în care filmul a fost gresit expus „în acele vremuri de început", iar granulatia trebuie obligatoriu adaugata în cazul imaginilor de sinteza. În plus, peliculele vechi nu au o luminozitate uniforma, fie datorita im perfectiunilor developarii, fie datorita mo di ficarilor peliculei. Puteti simula aceasta variatie a luminozitatii prin parametrul flicker prin care indicati masura în care este prezenta si viteza cu care are loc.
praful: puteti seta cantitatea, marimea granulelor si culoarea lor. Praful de oras nu este identic cu cel de desert.
firele de par: indicati marimea, cantitatea si culoarea.
zgîrieturile merita o atentie aparte. Autorii le-au implementat folosind mode lul matematic al sistemelor de particule si nu prin suprapunerea unor bitmap-uri pre de finite. Fiecare zgârietura are o „viata" a par te cu viteza, durata existentei si opacita tea sa. Exceptînd masura totala în care fil mul apare zgîriat, parametrii mai sus a min titi, asa cum sînt ei setati de utilizator, reprezinta de fapt valori medii în jurul carora variaza parametrii zgîrieturilor reale.
instabilitatea verticala (jitter) este provocata de ruperea filmului pe banda la te rala de antrenare. Problema este comuna în cazul sistemelor cu roti dintate si poate fi simulata de plugin prin indicarea frecventei de aparitie si a amplitudinii saltului vertical al imaginii care are loc.

• procedeul color : puteti converti o sec venta color într-una alb-negru (în tonuri de gri, am putea spune mai corect) si, eventual, aplica o tonalitate monocroma. Astfel, puteti obtine secvente sepia sau „batând" înspre alte culori, în functie de tipul de pelicula si de developare dorit.

Nota bene: desi puteti sa folositi filtrul si în cazul imaginilor statice, spectaculozita tea sa este mai bine pusa în lumina în cazul uti lizarii de sub Adobe Premiere. Absolut toti parametrii sînt animabili, întinderea maxima pe care o poate lua efectul fiind de 9999 cadre. Data fiind functia strict definita pe care o are, nu veti utiliza filtrul foarte des, însa atunci cînd o veti face succe sul e asigurat.

AgedFilm este utilizabil sub Adobe Premiere 4.x, Adobe Photoshop 3 si 4 precum si alte aplicatii care suporta standar dul Adobe de plugin-uri, cum este si DeBabelizer Pro prezentat într-un numar anterior si cu care, dealtfel, este livrata si o versiune demo a filtrului. Versiunea completa (care nu adauga un X rosu peste imagi nea finala, în rest functionalitatea fiind neschimbata) costa 149$ sau 99$ în cazul în care posesorul a achizitionat si DeBabelizer. O versiune demo si alte informatii pot fi obtinute de la situl web al firmei producatoare, www.digieffects.com

Cytopia Software Photolab 1.5.0

Este un set de 8 efecte specializate pe corectia fotografica a imaginilor, toate oferind un numar de preset-uri de la care puteti porni în explorare.

Gradtone adauga sau înlocuieste culorile pe baza luminantei imaginii. Efectul poate fi realizat si strict din Photoshop cu Duo/Tri/Quadtones si e chiar recomanda bil sa folositi a doua varianta pentru ca rezultatul poate fi salvat în format EPS.
Hueslider „împinge" culorile din imagi ne înspre o anumita nuanta specificata.
Levels permite o corectie tonala si de contrast mai apropiata de modul de lucru fotografic. Puteti influenta selectiv umbrele (shadows), tonurile luminoase (highlights) sau expunerea.
Monochrome realizeaza o conversie în tonuri ale unei anumite culori.
Negative manipuleaza imagini alb-negru sau color si permite inversarea/restaurarea polaritatii unei imagini.
Noise e un generator de zgomot mediu/ mediocru în comparatie cu alte pachete.
Photofilter simuleaza diversele filtre colo rate standardizate utilizate în practica. Este dealtfel singurul filtru cu adevarat util din pachet.
Pseudocolor coloreaza artificial o ima gine.

Concluzie: pachetul este furnizat în ki tul Corel7 si faptul ca nu trebuie cumparat separat este singurul lui avantaj. Majoritatea efectelor pot fi obtinute fie direct din Photoshop, fie cu ajutorul altor pluginuri. Daca nu îl aveti si nu aveti nevoie de corec tii le standard de culoare incluse în Photofilter, nu aveti ce regreta.

Extensis Intellihance

Este destinat si el corectiei tonale si de cu loa re a imaginilor însa o face mai bine si mai configurabil. Intellihance provine de la In telligent Enhancement=îmbunatatirea inteligenta a imaginii. Programul analizeaza distributia cromatica si propune modificarea acesteia pentru un mai bun impact vizual prin folosirea întregii game de luminanta, prin marirea contrastului si a saturatiei culorilor.

Intellihance ofera 3 moduri de operare: Quick Enhance, în care îmbunatatirea propusa este si aplicata si care da rezultate bune în ma jo ritatea cazurilor, opti u nea fiind destinata în principal începatorilor si celor grabiti, Prefe ren ce în care utilizatorul are acces la parametrii ca re urmeaza sa fie mo dificati, valorile posibile fiind indicate literal (prin adjective de genul 'mediu', 'intens' ori 'întunecat') si, în fine, modul Fine Tuning în care puteti controla numeric modificarile pentru o reproduce re exacta. De obicei veti lucra în modul Pre ference de unde puteti regla contrastul, luminozitatea, saturatia, detaliile (sharpness) si, în plus, puteti zgomotul sporadic (despeckle) datorat particulelor de praf pe obiectiv/scanner.

Pentru a evalua rezultatul setarilor, aveti un preview dinamic si în cazul unor corectii reusite, le puteti salva pe disc.

Intellihance permite si lucrul direct în CMYK. Mai precis, pachetul este un set de 3 filtre quasi-identice, cîte unul pentru fiecare din modurile RGB, grayscale sau CMYK. La un moment dat, doar unul din aceste poate fi activ în functie de modul curent al imaginii.

Fanii KPT Convolverului nu vor dori sa renunte la acesta în favoarea Intellihance-ului, desi Convolver nu permite decît lucrul în RGB, însa ceilalti utilizatori vor gasi probabil util pachetul. E drept ca aceleasi corectii se pot face chiar direct din Photoshop, însa integrarea în acelasi dialog al functionalitatii mai multor meniuri si optiuni din Photoshop este un punct pozi tiv, caci economiseste timp. Intellihance este furnizat si în kitul Corel 7.

Xaos Typecaster 1.0

Daca plugin-urile precedente au fost mai mult de încalzire, Typecaster deschide seria pachetelor mai serioase. Firma Xaos este o prezenta importanta si veche pe piata graficii profesioniste, orientata pe Silicon Graphics, însa odata cu cresterea perfor man telor calculatoarelor desktop, a portat unele aplicatii sau subseturi ale acestora în tâi pe Mac-uri si, cu o oarecare întîrziere, si pe PC. TypeCaster umple o nisa care pîna acum apartinea doar unor aplicatii inde pen dente: generarea de texte tridimensi o na le cu texturi, iluminari etc. Pentru domeniul strict limitat al textelor, foarte utilizat în grafica publicitara, nu se justifica achizi ti onarea unui modelor 3D complet, inutil de scump si de complex în ciuda sporului de calitate si posibilitati. Programele care extrudeaza un text obisnuit pot fi împartite în doua categorii: cu iesire vectoriala (AddDepth, MS WordArt97) si cu iesire bitmap. Acestea din urma produc rezultate net superioare vizual si se preteaza mai bine la compozitia ulterioara. Mai cunoscute pe Mac/PC, unde sînt întîlnite uneori ca „um pluturi" ale suitelor de grafica sînt Micrografx Instant3D, Crystal Flying Fonts, Assymetrix 3D FX (bunicel dar lent), KPT Vector Effects (foarte bun) si inegalabilul Pixar Typestry care a avut o existenta fulgu ranta pe PC si pe Mac-uri, firma autoare decizînd ca dupa versiunea 2.0 sa nu mai suporte produsul pe platformele desktop. Pacat caci raportul calitate/performanta (este suficient sa amintim ca Typestry se baza pe motorul de randare Pixar Renderman pe care, daca nu cu alta ocazie, l-ati putut admira în filmul Toy Story) nu a fost surclasat de nici un alt program.

Dezavantajul resimtit de utilizatorul obis nuit al programelor mentionate este ne ce si tatea utilizarii unei aplicatii separate pentru generarea textului si compozitia ul te rioara în Photoshop sau un alt editor simi lar. Xaos a decis ca Typecaster, un subset de functii preluat din generatorul de titluri N-title sa fie furnizat ca plugin compatibil Adobe Photoshop, permitînd astfel compo zi tia imediata a textului 3D în editorul pre fe rat.

Ce face de fapt TypeCaster? Ia un text introdus de utilizator, îl extrudeaza pentru a-i conferi astfel spatialitate, îl scaleaza si îl roteste, aplica texturi pe fata, muchia sau partea extrudata a literelor, ofera suprafetei acestora relief si permite iluminarea cu mai multe surse configurabile. Totul cu preview si cu o interfata cu utilizatorul deosebita. Se pare ca profesionistii graficii si-au facut o mîndrie din a furniza aplicatii care se îndeparteaza de la interfata standard Windows.

Dialogul principal contine o fereastra de modelare a textului sau de previzualizare a rezultatului, o caseta de introducere a textului si o lista a fonturilor instalate. Utilizatorul rutinat al editoarelor de texte va cauta instinctiv selectorul marimii fontului însa nu îl va gasi: scalarea se face continuu cu una din uneltele afisate în stînga ferestrei modelului. Celelalte unelte permit zoom-ul, deplasarea si rotirea în spatiul 3D, extrudarea sau randarea partiala a imaginii.

În dreapta sînt afisate setarile curente ale tex turii pentru cele 3 componente geome tri ce ale textului: fata, preluata neschimba ta pe baza fontului, partea extrudata si mu chia (bevel) care le uneste pe precedentele. Fie care din cele trei poate avea caracteristici diferite. TypeCaster permite ca o su pra fa ta sa aiba asociata o textura, un relief, un set de lumini si o transparenta. Textura poa te fi o simpla colorare uniforma sau o imagi ne importata într-unul din formatele BMP, TIFF si TGA. Fata de Pixar Typestry care fo losea doar texturi procedurale, generate algoritmic la scara necesara si eventual ani ma te, TypeCaster este în dezavantaj, permi tând doar texturi bitmap. Nu este însa deloc singurul program în aceasta situatie si existenta bibliotecilor cu mii de texturi dezvol ta te pentru alte modeloare precum si a ge ne ratoarelor de texturi, cum ar fi KPT Tex ture Explorer transforma dezavantajul într-o simpla problema de cautare a imagi nii potrivite. Aplicarea texturii pe text poate fi facuta prin scalarea acesteia la nivelul fie carei litere în parte, prin raportare la cea mai lata litera sau la nivelul întregului text, aici situatia concreta hotarînd care din metode este mai buna.

Relieful suprafetei este generat pe baza unui bump map încarcabil de pe disc. Printr-un cursor liniar puteti stabili intensitatea reliefarii.

TypeCaster ofera un set de lumini (max 10), toate situate la infinit. Modul de pla sa re si schimbare a parametrilor (pozitie, intensitate, dar, suprinzator, nu si culoare!, cel putin în varianta beta) este intuitiv si nu pune probleme de utilizare. Tot la ca pi tolul luminilor, însa individualizata pen tru fiecare categorie de suprafete (fata, mu chie, extrudare) este posibilitatea re gla rii iluminarii difuze si a reflexiilor speculare.

Combinatiile reusite de setari pot fi salva te atît separat, pe suprafete, cît si global (îm pre una cu textul) în proiecte. Viteza progra mului este medie, iar calitatea imaginii este bu na. La aplicarea finala se poate (si se reco man da a se) activa anti-aliasingul bitmap-u rilor de textura si relief precum si calculul precis al intersectiilor muchiilor extrudate.

Cum în 99% din cazuri, textul tridimen si o nal face parte dintr-o compozitie, TypeCaster ofera si doua posibilitati de integrare cu imaginea deschisa în editorul-gazda al plugin-ului: (1) generarea unui alpha-channel corespunzator textului si combinarea sa cu fundalul într-o masura dependenta de parametrul Blend sau (2) generarea alpha-channel-ului, dar fara combinarea cu funda lul. Prima varianta este destinata editoa re lor care nu suporta straturi transparente (ex Photoshop 2.5), iar a doua este folosita de versiunile mai noi de Photoshop (3.x si 4) care permit si transparenta, caz în care com bi narea textului cu restul imaginii revine utilizatorului.

Aspect important, TypeCaster are ma jo ri tatea parametrilor animabili, în cazul în ca re aplicatia-gazda este un editor video com patibil. Astfel, puteti realiza o extruda re dinamica, o modificare treptata a transparentei ori o deplasare a textului în spatiu.

Versiunea finala a programului este asteptata în aceasta perioada, dar -semn bun- versiunea beta pe care am testat-o nu a creat nici o problema. Urmariti noutatile la www.xaostools.com.

Impressionist

Pachetul cu acest nume, ...impresionant prin performantele sale, este asemeni unui batrîn indian: trecut prin multe vieti în decursul carora a purtat diverse nume. Conform monografiei facute de Cristian Dusa în PC Report nr 37, creator îi este Xaos care promoveaza pe Silicon Graphics produsul Xaos Pandemonium, a carui baza algoritmica este un brushing-engine de calitate. Acest „nucleu de editare cu pensula" este folosit de filtrul Impressionist din Pande mo nium si este exportat sub diverse nume pe alte platforme. Utilizatorilor de 3DStudio le este cunoscut ca si Penello, în lumea Mac-ului este denumit Xaos Paint Alchemy (astfel apare si în articolul mentionat). Urmatoarele încarnari pe PC au fost sub constelatia Corel, mai precis sub stelele (?? -gauri negre care absorbeau orice resurse...) PhotoPaint 5.0plus si 6.0. Renascut sub semnul Microsoft, îl gasim inclus în Image Composer sub numele origi nal, din fericire eliberat de sub restrictiile care produceau blocarea oricarui alt editor în afara PhotoPaint-ului.

Dupa cum sugereaza si numele, Impressi o nist este un pachet de prelucrare artistica a imaginilor. Photolab era un plugin pentru retus : permitea corectia parametrilor unei selectii, însa Impressionist afecteaza stilul acesteia, rezultatul final dând impresi a ca a fost realizat cu un program de desen artistic. Altfel spus, daca nu stiti sa desenati în creion, tus sau sa pictati cu acuarela sau ulei, generati/scanati/compuneti imaginea dorita si apoi aplicati unul din efectele din Impressionist care va va transforma imagi nea într-un desen ori o pictura.

Desi inferior Fractal Painter-ului ca varietate de unelte, Impressionist ofera creta, carbune, penita, carioca, creion, acuarela si alte cîteva despre care va fi vorba ceva mai jos. Fiecare din aceste unelte ofera subvariante în functie de un numar substantial de parametri ai brushing-engine-lui. De fapt, prin analogie cu lumea artistilor, va fi vorba de stiluri, un stil incluzînd un numar de setari pentru tipul pensulei, metoda de aplicare, orientarea, culoarea, suprafata de lucru si eventualele efecte speciale (cum ar fi Emboss, aplicat pensulei).

Desi puteti defini si încarca/salva stilurile proprii, cele furnizate în kit sînt un bun loc de pornire. Chiar o descriere foarte sumara a lor s-ar întinde pe pagini întregi si nu îsi are locul aici. Frustarea începatorului în fata atîtor posibilitati este cumva atenuata de includerea optiunii Run Demo care face o trecere rapida în revista a tutu ror efectelor. Merita însa sa acordam atentie posibili ta ti lor de parametrizare pentru a arunca lu mina asupra naturii algoritmilor implicati.

Elementul central este pensula (brush), evident în sens larg. Nu este vorba strict de unealta cu mîner de lemn si fire de par, ci de orice unealta de desenare. Pensulele din Impressionist sînt bitmap-uri predefinite sau încarcate de utilizator. Bitmap-urile sunt imagini în tonuri de gri, nivele mai albe corespunzînd unor aplicari mai intense ale efectului. Ca bitmap-uri puteti utiliza, atât ima gini care sa simuleze tusele unor pensule re ale, cît si altele (vezi, de ex, pensula Texture/Floral Banket care permite pictarea cu flori!). Derivati din comportarea pensulelor reale, parametrii Smudge si Pressure re gleaza scaderea intensitatii efectului la peri feria conturului pensulei, respectiv forta de aplicare pe fundal. Cu cît aceasta din urma este mai mare, cu atît rezultatul depinde mai mult de efectul pensulei si nu de fundal.

Impressionist foloseste câteva tehnici pentru a reduce impresia de artificial pe care ar produce-o utilizarea mecanica a aceleiasi pensule pe întreaga imagine. Un prim pas este introducerea unor modificari aleatoare (Jitter) fata de nodurile unei grile imaginare pe care sînt aplicate tusele. De asemenea, nucleul executa o detectie de contururi a imaginii care urmeaza a fi prelucrata si aliniaza tusele pe directia acestora (Placement quality) . În caz contrar s-ar obtine rezultate aberante în care o linie ver ti cala este trasata din zeci de tuse orizonta le scurte. O calitate a nucleului este si cea care permite înlocuirea, în cursul prelucrarii, a unei pensule cu o familie de pensule care au caracteristici asemanatoare, dar nu întru totul identice si care poarta acelasi nume cu exceptia ultimei litere care este „a" pentru prima pensula din grup, „b" pentru a doua etc. Nici în lumea reala pensulele nu produc tuse identice si sporul de calitate obti nut este simtitor. Bineînteles, toate aceste optimizari consuma timp suplimentar de calcul, de aceea aveti posibilitatea stabi lirii unui compromis între calitate si viteza.

Tusele în sine au si ele mai multe posibilitati de parametrizare. Asemeni familiilor de pensule, tusele au mai multe ma rimi (pîna la 16) care sînt folosite în cursul aplicarii efectelor în functie de mai multe criterii: optiunea Optimal scaleaza tusele pe baza unei analize mai complexe a imagi nii si care face ca în zonele cu multe detalii tu sele sa fie mici iar în celelalte acestea sa fie mai grosiere. Scalarea poate depinde se pa rat doar de luminanta, saturatia sau cro minanta locala a imaginii sau, pur si simplu, tusele pot avea o dimensiune fixa. Pentru cazurile în care precizia este importanta puteti specifica domeniul marimilor pensulei. Atentie însa: nu exista posibilitatea scalarii tuselor în functie de dimensiunea imaginii de lucru si aceasta înseamna ca re zultatul depinde de rezolutia la care lucrati, deci editarea unei versiuni reduse a imaginii urmata de aplicarea acelorasi pasi asupra imaginii originale nu este posibila. Puteti însa izola (masca) zona de aplicare a pensulelor cu o imagine grayscale. Conceptul este similar cu cel din Adobe Photoshop: efectul este aplicat asupra imaginii proportional cu nivelul de alb corespunzator din masca.

Orientarea tuselor este si ea subiectul unui control din partea utilizatorului. Posi bi litatile sînt asemanatoare cu cele anteri oa re: optiunea Optimal orienteaza tusele pe baza unei detectii de contururi, By Hue (H), By Saturation(S), By Brightness (B) cal cu leaza orientarea conform parametrului respectiv, iar Randomly si Fixed Angle sunt optiuni evidente. Interesanta este posibilitatea calculului tuselor pe baza unei alte imagini, de data aceasta grayscale, mai precis a luminantei sale.

De avalansa de parametrizari nu a scapat nici modul de colorare a tuselor. Acestea pot pastra culorile imaginii originale sau pot aplica anumite corectii/deplasari de spectru (Tint, Tonal, Sepia), pot fi aplicate pe fundalul original sau pe o versiune deja modificata a acestuia pe baza unor deplasari similare spectrale ori pot contine doar culori dintr-o paleta predefinita (uneori caracteristica unui anumit artist). Monotonia poate fi evitata prin introduce rea unui factor aleator (Jitter) pe fiecare din canalele H, S sau B.

Daca vorbim de aplicarea unei tuse, înseamna ca avem de a face nu doar cu pensula ci si cu suportul. În orice program de desen artistic nu se mai pune problema pictarii pe un fond neted ca ...monitorul ci pe un suport care are textura, relief si care ab soarbe pigmentul. Textura este un bit map predefinit în Impressionist sau încarcabil de pe disc. Veti putea obtine imagini plauzibile realizate pe pînza, hîrtie, materi al textil, piatra etc. Aspectul tridimensio nal al suportului este dat atît de Relief, care foloseste textura si pe post de bump-map cît de Grain care adauga o anumita calitate abraziva materialului texturii. Cu cât Grain este mai mare, cu atît textura are „vâr furi" mai mari si deci pensula nu pa trunde pîna în toate depresiunile suprafetei.

În fine, un bonus al Impressionist-ului sînt efectele aplicabile pensulei. Cîteva dintre acestea (Emboss, Bas Relief, 3D Metallic ) produc un efect 3D extraordinar, tusele parînd trasate cu un strat gros de vopsea. Glass aplica tusele ca si cum ar fi realizate din sticla, efectul fiind o deformare asemanatoare refractiei. Modify Color schimba atributele culorilor (în modelul HSB) în functie de textura sau distributia luminantei pensulei.

Numarul mare de setari poate speria la început pe cineva obisnuit cu bivalenta „asa e bine, asa nu" întîlnita în domenii mai rigu roase ale informaticii. Grafica artistica este însa o munca de creatie prin excelenta si toata însiruirea de mai sus de parametri, efecte si corectii (si nu le-am mentionat de cât pe cele importante!) înseamna, de fapt, o plaja larga în care puteti experimenta liber. Si prelucrarea unei imagini nu este decît începutul: Impressionist poate fi utilizat si dintr-un editor video compatibil (ex. Adobe Premiere, Adobe After Effects), majoritatea parametrilor fiind animabili. Cel mai mult se preteaza la animatie carac te risticile pensulei (marime, presiune, sca la re, corectii de stralucire/contrast, distorsi u ne) si a suportului: (granulatie, relief). Alti parametri, cum ar fi stilul, nu produc întotdeauna o tranzitie lina, dar o setare atenta poate conduce la rezultate spectaculoase: închipuiti-va, spre exemplu, o secventa video care concentreaza istoria stilurilor în arta (ma rog, o parte) prin prelucrarea unei imagini si schimbarea în timp a stilului.

Venind vorba de stiluri, versiunea beta pe care am testat-o nu poseda decît un numar limitat de variante, în general 1-2 pentru fiecare stil. Versiunea completa ofera aproximativ 10 variante corespunza toare fiecarui stil.

În versiunea actuala deranjeaza preview-ul limitat la o portiune mica din în trea ga imagine. Filtrul este un consumator important de resurse: de exemplu, pe isajul prelucrat cu Ink-Colored Pen a ne ce sitat peste 30 de secunde de prelucrare pe un P200 cu 64M RAM. Aveti însa spatiu de manevra pentru a realiza un compromis acceptabil calitate-timp caci diversele optiuni de plasare 'optima' a tuselor au o ponde re considerabila în calculul timpului necesar. Pe Power Mac-uri exista posibilitatea ac celerarii hardware pentru functiile din brushing engine, o caracteristica atractiva, mai ales cînd se pune problema prelucrarilor video.

Concluzia care se desprinde în final este ca detinerea unui editor grafic de mare cali bru nu este suficienta pentru a tine pasul într-o piata în care produsul, recte imagi nea, este la îndemîna criticii oricui. Un set asortat de plugin-uri poate însemna dife ren ta dintre o munca de calitate si una binein tentionata, dar lipsita de mijloacele potrivi te.