Buturuga mica ...ajuta carul mare

Extensii pentru prelucrćri grafice

Razvan Peteanu

Īn aparenta, universul graficii computerizate este dominat de cīteva firme de renume care produc un numar destul de mic de programe, aflate ce-i drept īntr-o concu ren ta acerba. O privire mai atenta īnsa ne face sa observam ca īn umbra (spatele?) ma rilor editoare de bitmap sau secvente video se gasesc extensii ale acestora facute de terte firme, aceste extensii (plug-ins) devenind la fel de importante ca si programul gazda.

Exista motive puternice pentru care con cep tul de plugin este atīt de īntīnit: produ catorii editoarelor nu mai trebuie sa īncerce (īn van...) sa ofere toate efectele si facilitatile imaginabile, ci, mult mai eficient, trebuie sa ofere doar o platforma, o arhitectura deschisa prin care functiile programului gazda sa poata fi extinse. Beneficiul este de ambele parti: clientul va cumpara mai usor un editor stiind ca īi va putea īm bu na tati functionalitatea ulterior si doar īn do meniile īn care īl intereseaza (si aceasta mai ales īn restul lumii, unde software-ul se mai si cumpara, nu doar se copiaza de la prie teni), iar producatorii de plug-inuri īsi pot vinde marfa mai multor furnizori de editoare. Īn plus, concurenta „sanatoasa", vorba americanului, va exista si īntre acestia din urma, cīstigat fiind utilizatorul.

Nu este deloc prima oara cīnd conceptul este prezentat īn aceasta revista. Ras fo ind colectia PC Report sau Byte veti regasi prezentari ale unor pachete celebre: Kai Power Tools, Aldus Gallery Effects, Alienskin Black Box s.a. care au ajuns la fel de a pre ciate ca si aplicatiile-gazda pentru care au fost scrise. Īn continuare va fi vorba de al tele, poate nu atīt de mediatizate, dar la fel de utile.

DigiEffects AgedFilm

Este un favorit al designerilor de la MTV care l-au utilizat īn mai multe generice de e mi siuni. Denumirea īi indica direct func tia: simu larea trecerii timpului cu efectele co respunzatoare asupra „peliculei". Daca do riti ca o secventa video recenta sa para fil mata acum mai multe decenii, eventual chiar īn epoca filmului alb-negru, atunci Aged Film este filtrul ideal. Cei 19 parame tri permit un control puternic asupra mo du lui de operare a plugin-ului prin defalca rea modificarilor pe agentii care le pro voaca:

• procedeul color : puteti converti o sec venta color īntr-una alb-negru (īn tonuri de gri, am putea spune mai corect) si, eventual, aplica o tonalitate monocroma. Astfel, puteti obtine secvente sepia sau „batānd" īnspre alte culori, īn functie de tipul de pelicula si de developare dorit.

Nota bene: desi puteti sa folositi filtrul si īn cazul imaginilor statice, spectaculozita tea sa este mai bine pusa īn lumina īn cazul uti lizarii de sub Adobe Premiere. Absolut toti parametrii sīnt animabili, īntinderea maxima pe care o poate lua efectul fiind de 9999 cadre. Data fiind functia strict definita pe care o are, nu veti utiliza filtrul foarte des, īnsa atunci cīnd o veti face succe sul e asigurat.

AgedFilm este utilizabil sub Adobe Premiere 4.x, Adobe Photoshop 3 si 4 precum si alte aplicatii care suporta standar dul Adobe de plugin-uri, cum este si DeBabelizer Pro prezentat īntr-un numar anterior si cu care, dealtfel, este livrata si o versiune demo a filtrului. Versiunea completa (care nu adauga un X rosu peste imagi nea finala, īn rest functionalitatea fiind neschimbata) costa 149$ sau 99$ īn cazul īn care posesorul a achizitionat si DeBabelizer. O versiune demo si alte informatii pot fi obtinute de la situl web al firmei producatoare, www.digieffects.com

Cytopia Software Photolab 1.5.0

Este un set de 8 efecte specializate pe corectia fotografica a imaginilor, toate oferind un numar de preset-uri de la care puteti porni īn explorare.

Concluzie: pachetul este furnizat īn ki tul Corel7 si faptul ca nu trebuie cumparat separat este singurul lui avantaj. Majoritatea efectelor pot fi obtinute fie direct din Photoshop, fie cu ajutorul altor pluginuri. Daca nu īl aveti si nu aveti nevoie de corec tii le standard de culoare incluse īn Photofilter, nu aveti ce regreta.

Extensis Intellihance

Este destinat si el corectiei tonale si de cu loa re a imaginilor īnsa o face mai bine si mai configurabil. Intellihance provine de la In telligent Enhancement=īmbunatatirea inteligenta a imaginii. Programul analizeaza distributia cromatica si propune modificarea acesteia pentru un mai bun impact vizual prin folosirea īntregii game de luminanta, prin marirea contrastului si a saturatiei culorilor.

Intellihance ofera 3 moduri de operare: Quick Enhance, īn care īmbunatatirea propusa este si aplicata si care da rezultate bune īn ma jo ritatea cazurilor, opti u nea fiind destinata īn principal īncepatorilor si celor grabiti, Prefe ren ce īn care utilizatorul are acces la parametrii ca re urmeaza sa fie mo dificati, valorile posibile fiind indicate literal (prin adjective de genul 'mediu', 'intens' ori 'īntunecat') si, īn fine, modul Fine Tuning īn care puteti controla numeric modificarile pentru o reproduce re exacta. De obicei veti lucra īn modul Pre ference de unde puteti regla contrastul, luminozitatea, saturatia, detaliile (sharpness) si, īn plus, puteti zgomotul sporadic (despeckle) datorat particulelor de praf pe obiectiv/scanner.

Pentru a evalua rezultatul setarilor, aveti un preview dinamic si īn cazul unor corectii reusite, le puteti salva pe disc.

Intellihance permite si lucrul direct īn CMYK. Mai precis, pachetul este un set de 3 filtre quasi-identice, cīte unul pentru fiecare din modurile RGB, grayscale sau CMYK. La un moment dat, doar unul din aceste poate fi activ īn functie de modul curent al imaginii.

Fanii KPT Convolverului nu vor dori sa renunte la acesta īn favoarea Intellihance-ului, desi Convolver nu permite decīt lucrul īn RGB, īnsa ceilalti utilizatori vor gasi probabil util pachetul. E drept ca aceleasi corectii se pot face chiar direct din Photoshop, īnsa integrarea īn acelasi dialog al functionalitatii mai multor meniuri si optiuni din Photoshop este un punct pozi tiv, caci economiseste timp. Intellihance este furnizat si īn kitul Corel 7.

Xaos Typecaster 1.0

Daca plugin-urile precedente au fost mai mult de īncalzire, Typecaster deschide seria pachetelor mai serioase. Firma Xaos este o prezenta importanta si veche pe piata graficii profesioniste, orientata pe Silicon Graphics, īnsa odata cu cresterea perfor man telor calculatoarelor desktop, a portat unele aplicatii sau subseturi ale acestora īn tāi pe Mac-uri si, cu o oarecare īntīrziere, si pe PC. TypeCaster umple o nisa care pīna acum apartinea doar unor aplicatii inde pen dente: generarea de texte tridimensi o na le cu texturi, iluminari etc. Pentru domeniul strict limitat al textelor, foarte utilizat īn grafica publicitara, nu se justifica achizi ti onarea unui modelor 3D complet, inutil de scump si de complex īn ciuda sporului de calitate si posibilitati. Programele care extrudeaza un text obisnuit pot fi īmpartite īn doua categorii: cu iesire vectoriala (AddDepth, MS WordArt97) si cu iesire bitmap. Acestea din urma produc rezultate net superioare vizual si se preteaza mai bine la compozitia ulterioara. Mai cunoscute pe Mac/PC, unde sīnt īntīlnite uneori ca „um pluturi" ale suitelor de grafica sīnt Micrografx Instant3D, Crystal Flying Fonts, Assymetrix 3D FX (bunicel dar lent), KPT Vector Effects (foarte bun) si inegalabilul Pixar Typestry care a avut o existenta fulgu ranta pe PC si pe Mac-uri, firma autoare decizīnd ca dupa versiunea 2.0 sa nu mai suporte produsul pe platformele desktop. Pacat caci raportul calitate/performanta (este suficient sa amintim ca Typestry se baza pe motorul de randare Pixar Renderman pe care, daca nu cu alta ocazie, l-ati putut admira īn filmul Toy Story) nu a fost surclasat de nici un alt program.

Dezavantajul resimtit de utilizatorul obis nuit al programelor mentionate este ne ce si tatea utilizarii unei aplicatii separate pentru generarea textului si compozitia ul te rioara īn Photoshop sau un alt editor simi lar. Xaos a decis ca Typecaster, un subset de functii preluat din generatorul de titluri N-title sa fie furnizat ca plugin compatibil Adobe Photoshop, permitīnd astfel compo zi tia imediata a textului 3D īn editorul pre fe rat.

Ce face de fapt TypeCaster? Ia un text introdus de utilizator, īl extrudeaza pentru a-i conferi astfel spatialitate, īl scaleaza si īl roteste, aplica texturi pe fata, muchia sau partea extrudata a literelor, ofera suprafetei acestora relief si permite iluminarea cu mai multe surse configurabile. Totul cu preview si cu o interfata cu utilizatorul deosebita. Se pare ca profesionistii graficii si-au facut o mīndrie din a furniza aplicatii care se īndeparteaza de la interfata standard Windows.

Dialogul principal contine o fereastra de modelare a textului sau de previzualizare a rezultatului, o caseta de introducere a textului si o lista a fonturilor instalate. Utilizatorul rutinat al editoarelor de texte va cauta instinctiv selectorul marimii fontului īnsa nu īl va gasi: scalarea se face continuu cu una din uneltele afisate īn stīnga ferestrei modelului. Celelalte unelte permit zoom-ul, deplasarea si rotirea īn spatiul 3D, extrudarea sau randarea partiala a imaginii.

Īn dreapta sīnt afisate setarile curente ale tex turii pentru cele 3 componente geome tri ce ale textului: fata, preluata neschimba ta pe baza fontului, partea extrudata si mu chia (bevel) care le uneste pe precedentele. Fie care din cele trei poate avea caracteristici diferite. TypeCaster permite ca o su pra fa ta sa aiba asociata o textura, un relief, un set de lumini si o transparenta. Textura poa te fi o simpla colorare uniforma sau o imagi ne importata īntr-unul din formatele BMP, TIFF si TGA. Fata de Pixar Typestry care fo losea doar texturi procedurale, generate algoritmic la scara necesara si eventual ani ma te, TypeCaster este īn dezavantaj, permi tānd doar texturi bitmap. Nu este īnsa deloc singurul program īn aceasta situatie si existenta bibliotecilor cu mii de texturi dezvol ta te pentru alte modeloare precum si a ge ne ratoarelor de texturi, cum ar fi KPT Tex ture Explorer transforma dezavantajul īntr-o simpla problema de cautare a imagi nii potrivite. Aplicarea texturii pe text poate fi facuta prin scalarea acesteia la nivelul fie carei litere īn parte, prin raportare la cea mai lata litera sau la nivelul īntregului text, aici situatia concreta hotarīnd care din metode este mai buna.

Relieful suprafetei este generat pe baza unui bump map īncarcabil de pe disc. Printr-un cursor liniar puteti stabili intensitatea reliefarii.

TypeCaster ofera un set de lumini (max 10), toate situate la infinit. Modul de pla sa re si schimbare a parametrilor (pozitie, intensitate, dar, suprinzator, nu si culoare!, cel putin īn varianta beta) este intuitiv si nu pune probleme de utilizare. Tot la ca pi tolul luminilor, īnsa individualizata pen tru fiecare categorie de suprafete (fata, mu chie, extrudare) este posibilitatea re gla rii iluminarii difuze si a reflexiilor speculare.

Combinatiile reusite de setari pot fi salva te atīt separat, pe suprafete, cīt si global (īm pre una cu textul) īn proiecte. Viteza progra mului este medie, iar calitatea imaginii este bu na. La aplicarea finala se poate (si se reco man da a se) activa anti-aliasingul bitmap-u rilor de textura si relief precum si calculul precis al intersectiilor muchiilor extrudate.

Cum īn 99% din cazuri, textul tridimen si o nal face parte dintr-o compozitie, TypeCaster ofera si doua posibilitati de integrare cu imaginea deschisa īn editorul-gazda al plugin-ului: (1) generarea unui alpha-channel corespunzator textului si combinarea sa cu fundalul īntr-o masura dependenta de parametrul Blend sau (2) generarea alpha-channel-ului, dar fara combinarea cu funda lul. Prima varianta este destinata editoa re lor care nu suporta straturi transparente (ex Photoshop 2.5), iar a doua este folosita de versiunile mai noi de Photoshop (3.x si 4) care permit si transparenta, caz īn care com bi narea textului cu restul imaginii revine utilizatorului.

Aspect important, TypeCaster are ma jo ri tatea parametrilor animabili, īn cazul īn ca re aplicatia-gazda este un editor video com patibil. Astfel, puteti realiza o extruda re dinamica, o modificare treptata a transparentei ori o deplasare a textului īn spatiu.

Versiunea finala a programului este asteptata īn aceasta perioada, dar -semn bun- versiunea beta pe care am testat-o nu a creat nici o problema. Urmariti noutatile la www.xaostools.com.

Impressionist

Pachetul cu acest nume, ...impresionant prin performantele sale, este asemeni unui batrīn indian: trecut prin multe vieti īn decursul carora a purtat diverse nume. Conform monografiei facute de Cristian Dusa īn PC Report nr 37, creator īi este Xaos care promoveaza pe Silicon Graphics produsul Xaos Pandemonium, a carui baza algoritmica este un brushing-engine de calitate. Acest „nucleu de editare cu pensula" este folosit de filtrul Impressionist din Pande mo nium si este exportat sub diverse nume pe alte platforme. Utilizatorilor de 3DStudio le este cunoscut ca si Penello, īn lumea Mac-ului este denumit Xaos Paint Alchemy (astfel apare si īn articolul mentionat). Urmatoarele īncarnari pe PC au fost sub constelatia Corel, mai precis sub stelele (?? -gauri negre care absorbeau orice resurse...) PhotoPaint 5.0plus si 6.0. Renascut sub semnul Microsoft, īl gasim inclus īn Image Composer sub numele origi nal, din fericire eliberat de sub restrictiile care produceau blocarea oricarui alt editor īn afara PhotoPaint-ului.

Dupa cum sugereaza si numele, Impressi o nist este un pachet de prelucrare artistica a imaginilor. Photolab era un plugin pentru retus : permitea corectia parametrilor unei selectii, īnsa Impressionist afecteaza stilul acesteia, rezultatul final dānd impresi a ca a fost realizat cu un program de desen artistic. Altfel spus, daca nu stiti sa desenati īn creion, tus sau sa pictati cu acuarela sau ulei, generati/scanati/compuneti imaginea dorita si apoi aplicati unul din efectele din Impressionist care va va transforma imagi nea īntr-un desen ori o pictura.

Desi inferior Fractal Painter-ului ca varietate de unelte, Impressionist ofera creta, carbune, penita, carioca, creion, acuarela si alte cīteva despre care va fi vorba ceva mai jos. Fiecare din aceste unelte ofera subvariante īn functie de un numar substantial de parametri ai brushing-engine-lui. De fapt, prin analogie cu lumea artistilor, va fi vorba de stiluri, un stil incluzīnd un numar de setari pentru tipul pensulei, metoda de aplicare, orientarea, culoarea, suprafata de lucru si eventualele efecte speciale (cum ar fi Emboss, aplicat pensulei).

Desi puteti defini si īncarca/salva stilurile proprii, cele furnizate īn kit sīnt un bun loc de pornire. Chiar o descriere foarte sumara a lor s-ar īntinde pe pagini īntregi si nu īsi are locul aici. Frustarea īncepatorului īn fata atītor posibilitati este cumva atenuata de includerea optiunii Run Demo care face o trecere rapida īn revista a tutu ror efectelor. Merita īnsa sa acordam atentie posibili ta ti lor de parametrizare pentru a arunca lu mina asupra naturii algoritmilor implicati.

Elementul central este pensula (brush), evident īn sens larg. Nu este vorba strict de unealta cu mīner de lemn si fire de par, ci de orice unealta de desenare. Pensulele din Impressionist sīnt bitmap-uri predefinite sau īncarcate de utilizator. Bitmap-urile sunt imagini īn tonuri de gri, nivele mai albe corespunzīnd unor aplicari mai intense ale efectului. Ca bitmap-uri puteti utiliza, atāt ima gini care sa simuleze tusele unor pensule re ale, cīt si altele (vezi, de ex, pensula Texture/Floral Banket care permite pictarea cu flori!). Derivati din comportarea pensulelor reale, parametrii Smudge si Pressure re gleaza scaderea intensitatii efectului la peri feria conturului pensulei, respectiv forta de aplicare pe fundal. Cu cīt aceasta din urma este mai mare, cu atīt rezultatul depinde mai mult de efectul pensulei si nu de fundal.

Impressionist foloseste cāteva tehnici pentru a reduce impresia de artificial pe care ar produce-o utilizarea mecanica a aceleiasi pensule pe īntreaga imagine. Un prim pas este introducerea unor modificari aleatoare (Jitter) fata de nodurile unei grile imaginare pe care sīnt aplicate tusele. De asemenea, nucleul executa o detectie de contururi a imaginii care urmeaza a fi prelucrata si aliniaza tusele pe directia acestora (Placement quality) . Īn caz contrar s-ar obtine rezultate aberante īn care o linie ver ti cala este trasata din zeci de tuse orizonta le scurte. O calitate a nucleului este si cea care permite īnlocuirea, īn cursul prelucrarii, a unei pensule cu o familie de pensule care au caracteristici asemanatoare, dar nu īntru totul identice si care poarta acelasi nume cu exceptia ultimei litere care este „a" pentru prima pensula din grup, „b" pentru a doua etc. Nici īn lumea reala pensulele nu produc tuse identice si sporul de calitate obti nut este simtitor. Bineīnteles, toate aceste optimizari consuma timp suplimentar de calcul, de aceea aveti posibilitatea stabi lirii unui compromis īntre calitate si viteza.

Tusele īn sine au si ele mai multe posibilitati de parametrizare. Asemeni familiilor de pensule, tusele au mai multe ma rimi (pīna la 16) care sīnt folosite īn cursul aplicarii efectelor īn functie de mai multe criterii: optiunea Optimal scaleaza tusele pe baza unei analize mai complexe a imagi nii si care face ca īn zonele cu multe detalii tu sele sa fie mici iar īn celelalte acestea sa fie mai grosiere. Scalarea poate depinde se pa rat doar de luminanta, saturatia sau cro minanta locala a imaginii sau, pur si simplu, tusele pot avea o dimensiune fixa. Pentru cazurile īn care precizia este importanta puteti specifica domeniul marimilor pensulei. Atentie īnsa: nu exista posibilitatea scalarii tuselor īn functie de dimensiunea imaginii de lucru si aceasta īnseamna ca re zultatul depinde de rezolutia la care lucrati, deci editarea unei versiuni reduse a imaginii urmata de aplicarea acelorasi pasi asupra imaginii originale nu este posibila. Puteti īnsa izola (masca) zona de aplicare a pensulelor cu o imagine grayscale. Conceptul este similar cu cel din Adobe Photoshop: efectul este aplicat asupra imaginii proportional cu nivelul de alb corespunzator din masca.

Orientarea tuselor este si ea subiectul unui control din partea utilizatorului. Posi bi litatile sīnt asemanatoare cu cele anteri oa re: optiunea Optimal orienteaza tusele pe baza unei detectii de contururi, By Hue (H), By Saturation(S), By Brightness (B) cal cu leaza orientarea conform parametrului respectiv, iar Randomly si Fixed Angle sunt optiuni evidente. Interesanta este posibilitatea calculului tuselor pe baza unei alte imagini, de data aceasta grayscale, mai precis a luminantei sale.

De avalansa de parametrizari nu a scapat nici modul de colorare a tuselor. Acestea pot pastra culorile imaginii originale sau pot aplica anumite corectii/deplasari de spectru (Tint, Tonal, Sepia), pot fi aplicate pe fundalul original sau pe o versiune deja modificata a acestuia pe baza unor deplasari similare spectrale ori pot contine doar culori dintr-o paleta predefinita (uneori caracteristica unui anumit artist). Monotonia poate fi evitata prin introduce rea unui factor aleator (Jitter) pe fiecare din canalele H, S sau B.

Daca vorbim de aplicarea unei tuse, īnseamna ca avem de a face nu doar cu pensula ci si cu suportul. Īn orice program de desen artistic nu se mai pune problema pictarii pe un fond neted ca ...monitorul ci pe un suport care are textura, relief si care ab soarbe pigmentul. Textura este un bit map predefinit īn Impressionist sau īncarcabil de pe disc. Veti putea obtine imagini plauzibile realizate pe pīnza, hīrtie, materi al textil, piatra etc. Aspectul tridimensio nal al suportului este dat atīt de Relief, care foloseste textura si pe post de bump-map cīt de Grain care adauga o anumita calitate abraziva materialului texturii. Cu cāt Grain este mai mare, cu atīt textura are „vār furi" mai mari si deci pensula nu pa trunde pīna īn toate depresiunile suprafetei.

Īn fine, un bonus al Impressionist-ului sīnt efectele aplicabile pensulei. Cīteva dintre acestea (Emboss, Bas Relief, 3D Metallic ) produc un efect 3D extraordinar, tusele parīnd trasate cu un strat gros de vopsea. Glass aplica tusele ca si cum ar fi realizate din sticla, efectul fiind o deformare asemanatoare refractiei. Modify Color schimba atributele culorilor (īn modelul HSB) īn functie de textura sau distributia luminantei pensulei.

Numarul mare de setari poate speria la īnceput pe cineva obisnuit cu bivalenta „asa e bine, asa nu" īntīlnita īn domenii mai rigu roase ale informaticii. Grafica artistica este īnsa o munca de creatie prin excelenta si toata īnsiruirea de mai sus de parametri, efecte si corectii (si nu le-am mentionat de cāt pe cele importante!) īnseamna, de fapt, o plaja larga īn care puteti experimenta liber. Si prelucrarea unei imagini nu este decīt īnceputul: Impressionist poate fi utilizat si dintr-un editor video compatibil (ex. Adobe Premiere, Adobe After Effects), majoritatea parametrilor fiind animabili. Cel mai mult se preteaza la animatie carac te risticile pensulei (marime, presiune, sca la re, corectii de stralucire/contrast, distorsi u ne) si a suportului: (granulatie, relief). Alti parametri, cum ar fi stilul, nu produc īntotdeauna o tranzitie lina, dar o setare atenta poate conduce la rezultate spectaculoase: īnchipuiti-va, spre exemplu, o secventa video care concentreaza istoria stilurilor īn arta (ma rog, o parte) prin prelucrarea unei imagini si schimbarea īn timp a stilului.

Venind vorba de stiluri, versiunea beta pe care am testat-o nu poseda decīt un numar limitat de variante, īn general 1-2 pentru fiecare stil. Versiunea completa ofera aproximativ 10 variante corespunza toare fiecarui stil.

Īn versiunea actuala deranjeaza preview-ul limitat la o portiune mica din īn trea ga imagine. Filtrul este un consumator important de resurse: de exemplu, pe isajul prelucrat cu Ink-Colored Pen a ne ce sitat peste 30 de secunde de prelucrare pe un P200 cu 64M RAM. Aveti īnsa spatiu de manevra pentru a realiza un compromis acceptabil calitate-timp caci diversele optiuni de plasare 'optima' a tuselor au o ponde re considerabila īn calculul timpului necesar. Pe Power Mac-uri exista posibilitatea ac celerarii hardware pentru functiile din brushing engine, o caracteristica atractiva, mai ales cīnd se pune problema prelucrarilor video.

Concluzia care se desprinde īn final este ca detinerea unui editor grafic de mare cali bru nu este suficienta pentru a tine pasul īntr-o piata īn care produsul, recte imagi nea, este la īndemīna criticii oricui. Un set asortat de plugin-uri poate īnsemna dife ren ta dintre o munca de calitate si una binein tentionata, dar lipsita de mijloacele potrivi te.

Razvan Peteanu poate fi contactat prin email la adresa rpeteanu@mb.sorostm.ro


(C) Copyright Computer Press Agora