Titu Bajenescu
Zilele trecute, cea mai celebra asociatie americana de informatica „Association of Computing Machinery“ a sarbatorit la San Jose, capitala regiunii numita „Silicon Valey“ (California), aniversarea a 50 de ani de la înfiintare, organizând un congres jub iliar cu tema „Ce ne vor aduce computerele în viitorii 50 de ani?“. Au participat o multime de laureati ai premiului Nobel, personalitati de prim ordin ale informaticii de azi, profesori de la cele mai renumite universitati din întreaga lume, fosti ministrii etc.
Dezvoltarea din ultimii 50 de ani a informaticii a fost furtunoasa; capacitatile memoriei si viteza de prelucrare a informatiei a crescut fara încetare, ascultând de legea lui Moore: la fiecare trei ani performantele calculatoarelor s-au multiplicat cu factorul 4 – ceea ce conduce la factorul 100 pentru un deceniu. Legea lui Moore a fost pusa la punct în anii '70 si este exemplara pentru precizia cu care a fost confirmata de realitate în ultimii 25 de ani!
Nu toate pronosticurile facute în trecut s-au realizat cu acelasi succes; asa, de pilda, Thomas Watson (patronul IBM din anii 40) aprecia ca necesitatile mondiale în materie de calculatoare se vor limita, în viitor la cinci (5) bucati. Fondatorul firm ei DEC, Ken Olson, spune „Cine va vrea sa aiba un calculator acasa?“. Iar Bill Gates, fondatorul firmei Microsoft, a subapreciat importanta Internetului pâna în anul 1995. Etc., etc., etc.
În trecut, nu s-au facut pronosticuri de noi dezvoltari comune de tipul microprocesorului, care leaga tehnica microelectronicii cu cea a calculatoarelor. Si nici dezvoltarea rapida a faxului, a telefoniei celulare mobile, a Internetului n-au fost prevazu te, desi ele nu se bazeaza pe tehnologii principal noi. Exemplele acestea arata cât de limitate sunt pronosticurile tehnice; ele au fost analizate de Gordon Bell (parintele microcomputerului) si James Burke (Scientific American). Extrapolarile efectuate plecând de la tehnologii cunoscute (folosind legea lui Moore, de pilda) ne conduc la previziuni privind privind cresterea puterii disipate a microprocesoarelor pentru urmatorii zece ani (când vor fi atinse niste limite superioare fizice ale tehnologiei CMOS folosita astazi); si dezvoltarea Internetului poate fi prevazuta pentru urmatorii câtiva ani. Tehnica ce va fi folosita în urmatorii sase ani este cunoscuta si a fost testata, cu succes, în laboratoare. În multe cazuri, prognozele pe termen scurt su nt prea optimiste, caci s-au subestimat anumite probleme practice. Iar prognoze dincolo de 10 pâna la 15 ani sunt – practic si în general – imposibile. Si mai greu este sa prevedem aparitia unor tehnici noi. E drept ca bazele noilor tehnici sunt cercetat e în laboratoare de specialitate, însa nu se pot face decât speculatii privind unele probleme care vor apare în aplicatiile viitoare. Multe din conceptele bazate pe „tehnologiile viitorului“ au disparut fara urma. Noi tehnici potentiale sunt cunoscute, d ar nu se poate „prezice“ daca într-o zi ele vor deveni o realitate curenta. Fara sa mai amintim despre surprizele pe care le poate rezerva „piata“, în functie de anumite consideratii. Asa – de pilda – s-a putut impune norma video VHS (mai putin performan ta – din punct de vedere tehnic – decât Betamax), deoarece prima generatie de aparate Betamax dispunea de benzi cu o durata de înregistrare de o ora, ceea ce era prea putin pentru a înregistra un film.
Alte tehnici patrund foarte greu pe piata; Cobol – care dateaza din anii '50 – se foloseste si astazi, desi în ultimii 30 de ani au aparut si s-au raspândit noi limbaje de programare superioare. Cât priveste cunostintele din domeniul informaticii, s-a aj uns la urmatoarele concluzii:
O vreme, viitoarele computere vor fi mai rapide si vor dispune de capacitati mai mari de memorie. Dupa anul 2000 (probabil!), nu se vor mai putea realiza progrese care sa confirme legea lui Moore. Toti vorbitorii au fost de acord ca nu se pot astepta vi teze mai mari decât un factor 100.000. Dar si aici partizanii se împart în doua grupuri: unii care cred ca aceasta va fi o valoare superioara limita, care nu va putea fi depasita (Maurice Wilkes, Cambridge University); iar altii (ca Raj Reddy, Carnegie-M ellon University) care spun ca problema ramâne, în continuare, deschisa.
Reddy a facut pronosticuri pentru un Giga-PC în anul 2000 (un miliard de instructiuni pe secunda; 109 bytes memorie principala; cca 2000 US$); un Tera-PC (1012) în anul 2015; si un Peta-PC (1015) în anul 2030. Capacitatea memoriei secundare va continua s a creasca pâna la 1017 - 1018 bytes în anul 2047 (Bell).
Internet va deveni o memorie universala de informatii, caci toate informatiile importante si relevante pentru întreaga societate umana vor fi memorate în retea si vor fi accesibile oricui.
O preconditie necesara este liberalizarea pietelor de telecomunicatii, pâna la utilizatorul final. Asa, de pilda, Reed Hunt (SUA) cere posibilitatea ca orice utilizator al retelei de telecomunicatii sa poata obtine orice largime de banda, în orice moment .
Realitatea virtuala si manipularea ei vor fi posibile în orice tip de aplicatii (programe de formare, de design, de arta, de divertisment, etc.).
Va fi posibila constructia de automobile care vor putea circula în întregime singure, evitând ciocnirile cu alte vehicule si respectând toate semnalele luminoase de circulatie. Un prototip construit de Carnegie-Mellon University a si circulat anul acesta pe autostrazile americane si în enorma majoritate a cazurilor (peste 98%) nu a avut nevoie de prezenta unui sofer uman.
Prof. Ing. Titu I. Bajenescu (Elvetia) este autorul cartii: „Fiabilitatea componentelor electronice“ Ed. Tehnica 1996.