Schimbarile tehnologice si scoala īn Romānia

Tehnologiile educationale noi ar putea contribui la un īnvatamānt modern, care sa ofere societatii oamenii capabili sa lucreze la nivelul cerintelor unei societati moderne. La CERF, una dintre mesele rotunde a fost dedicata acestei probleme. Multumesc invitatilor ca au gasit timpul necesar participarii si regret ca interesul din partea firmelor si publicului participant la CERF a fost mai mult decāt modest. Dar, iata si desfasurarea discutiilor:

Darvas Attila: Ce rol are CNFIS (Consiliul National Pentru Finantarea Īnvatamāntului Superior) si cum vede CNFIS informatizarea īnvatamāntului īn Romānia? Ce programe si ce resurse exista pentru universitati ?

Silviu Cucerzan (CNFIS): Implementarea programelor se va face, īn primul rānd, cu sprijinul Bancii Mondiale. Nu sunt bani straini, dar alocarea lor este doar o parte din activitatea consiliului. Consiliul aloca fondurile de la buget pentru institutiile de īnvatamānt superior, sistemul de burse si sunt multe atributii. Īn ultimul timp, o mare atentie s-a acordat acestui īmprumut BM, care speram sa fie folositor. Īmprumutul este rambursabil, deci sunt tot banii nostri. Trebuie spus ca sunt mentionate niste domenii prioritare, unele sunt la sugestia BM, altele sunt pe baza programului de reforma, īnsa nu au fost neglijate nici domeniile traditionale, ca domeniile economic, juridic,  stiinte socio-umane si, desigur, domeniile interdisciplinare si introducerea tehnologiilor noi īn īnvatamānt, pe baza unor materiale multimedia si altele. Avem īn vedere si introducerea sistemului de credite transferabile, transferabil īnsemnānd miscarea libera a studentilor īntre universitati, pentru a putea beneficia de cursuri care se fac doar īntr-un anumit loc. ªi atunci, va trebui, evident, realizata o infrastructura pentru a putea comunica eficient īntre universitati. Dezvoltarea acestei infrastructuri nu tine īnsa de CNFIS, decāt īntr-o masura mai mica. De fapt, exista un īmprumut PHARE, care nu este rambursabil, de 8 mil. de ECU pentru crearea acestei infrastructuri pentru īnvatamānt. Se refera la crearea unei retele nationale de comunicatie, a bibliotecilor universitare si la alte aspecte ale colaborarii universitare. Din pacate, aceasta componenta unu, din cauza unor īntārzieri la Bruxelles este ramasa īn urma, probabil ca se putea face mai mult. Ar fi trebuit sa demareze acum un an si sa fie sprijin pentru componentele doi si trei. Componenta doi din finantarea BM se refera la īnvatamānt, īn principal īnvatamāntul superior, iar componenta trei la cercetarea īn īnvatamāntul superior. Īn ceea ce priveste componenta doi, pentru care CNFIS organizeaza competitia, exista trei subcomponente: īnvatamānt universitar, īnvatamānt la nivel de colegiu si programe de educatie permanenta. Toate aceste programe au alocate un fond de 27,6 mil. dolari, pentru o perioada de cinci ani. ªi finantarea se realizeaza pe baza de competitie īn patru runde de competitie, prima runda a fost organizata īn 15 ianuarie.

Darvas Attila: Deci, exista anumite fonduri. Cum au putut afla cei interesati de existenta lor. Exista documente publicate sau un sit Web accesibil public, de unde toti cei interesati pot sa afle detalii despre participarea la proiecte ce pot fi finantate din aceste fonduri?

Silviu Cucerzan: Am publicat, īn septembrie, un buletin, buletinul nr. 3 al consiliului finantarii si consiliului cercetarii, trebuie sa va spun ca, din pacate, nu avem buget propriu. Este paradoxal ca CNFIS nu are un buget propriu, am publicat cu ajutorul unor bani de la TEMPUS si vom publica, de asemenea, pentru runda a doua a competitiei, la sfārsitul acestei luni, īn buletinul nr. 4 īn care sunt date informatiile despre runda a doua.

Darvas Attila: Īn cāte exemplare au fost publicate buletinele si unde au ajuns ele?

Silviu Cucerzan: Aceste buletine au fost publicate īn numar de 800 de exemplare, din cāte stiu eu, si le-am distribuit la rectorate.

Darvas Attila: Din pacate, acest mod de informare este total ineficient, existānd pericolul ca informatiile sa se rataceasca prin mormane de hārtii sau sertarele unor persoane. Nu s-ar putea, totusi, realiza un sit Web, cu informatii accesibile pentru toti. Acest lucru nu este asa de complicat pe cāt pare si, la Tg.Mures, unde predau si eu, exista peste 60 de studenti cu pagini proprii si accesibile de pe Web. Nu vad de ce n-ar putea face si o institutie cāteva pagini?

Silviu Cucerzan: Nu a existat o pagina Web acum. Avem īn vedere sa facem aceasta pagina Web, probabil si prin sprijinul dvs., pentru ca vroiam s-o facem la Tg. Mures. Deocamdata, nu avem fondurile, īnsa, putem cumpara un server puternic pe care sa-l folosim pentru Web. Acum avem o legatura doar prin modem. Cred ca va exista acest lucru, voi trimite dl-ui Dumitru Radoiu (lector univ. Tg. Mures) toate materialele. Totusi, exista o pagina Web īn care este prezentat CNFIS, dar nu cuprinde foarte multe informatii si care este facuta la Tg. Mures.

Darvas Attila: Din pacate, aceasta pagina nu exista īn acest moment. stiu pentru ca vad zilnic pagina universitatii. Chiar nu exista nici o posibilitate?

Silviu Cucerzan: Noi nu avem un cont propriu pe Internet, este la Soros. Din pacate, am primit o circulara prin care se spune ca trebuie sa ne deconectam si sa ne legam īn reteaua Eunet. Eram pe cale sa otinem un cont Internet si am īnceput sa creem acea pagina, totusi, informatiile din acest buletin vor aparea īn mai multe pagini Web, si la Politehnica la Bucuresti.
Desigur, trebuie tinut cont ca, datorita bugetului, ministerul īsi permite sa angajeze doar doi oameni care sa lucreze pentru acest consiliu. Oricum, documentele exista īn format Word sau RTF si pot fi transmise pentru a fi publicate.

Darvas Attila: Exista si formularele necesare pentru a participa la concursuri?

Silviu Cucerzan: Da, exista si un sistem de formulare si īnregistrarea se face pe baza unui program surf. Dupa care īl distribuim. Deocamdata l-am distribuit, tot asa, pe cāte o discheta la fiecare rectorat, va dati seama, cu greu am obtinut fondurile ca sa cumparam aceste dischete pentru 48 de rectorate.

Irina Athanasiu (U.P.B.): Īnainte de a ne misca mai departe, ar fi bine sa stim si noi care au fost īnvatamintele relativ la prima runda. Pentru ca unii au cāstigat, iar altii au pierdut. Am vrea sa stim cine a cāstigat, de ce a cāstigat, pentru ca, din punctul nostru de vedere, lucrurile sunt neclare. Nu stim cāt este politica īn ceea ce s-a īntāmplat si cāt nu. Mai exact, ne-ar interesa ce a fost prost īn proiectele realizate, pentru ca ceea ce este caracteristic prost la aceste proiecte romānesti caracterizeaza, probabil, si alte proiecte īn cazul altor genuri de competitii.

Silviu Cucerzan: Fiecare participant va primi, īn mod cert, fisele de evaluare de la cei trei evaluatori din universitati, pentru ca o prima evaluare este la nivel de experti din universitati si, apoi, fisa de evaluare a comisiilor de specialitate de la nivelul consiliului. Vom publica situatia de ansamblu si ce s-a constatat. Vrem chiar sa publicam modele de cereri, sa se stie cum trebuie completate aceste formulare.

Darvas Attila: Avem onoarea s-o salutam printre noi pe doamna Rodica Scafes, Education Adviser la British Council. Programele acestei institutii pot ajuta integrarea europeana a īnvatamāntului.

Rodica Scafes (British Council): Sa va spun ce facem noi. Din octombrie '95, īn cadrul bibliotecii engleze s-a īnfiintat un serviciu special care se numeste „education information service", tocmai pentru ca am constatat ca numarul celor care se intereseaza de sistemul de īnvatamānt britanic, la orice nivel de studiu si de sponsorizare a crescut. De aceea, s-a īnfiintat acest serviciu. Serviciul s-a dezvoltat foarte mult, īn intervalul scurs din octombrie '95, si am ajuns sa oferim chiar consultanta, pentru ca nu mai e vorba de simple raspunsuri la niste īntrebari, ci oferim o asistenta calificata. De obicei, se īncheie sesiunea si cu o prezentare de CD-ROM. Cred ca serviciul a īnceput sa fie cunoscut si este extrem de solicitat. Trecānd de aceasta faza de organizare īn care ne-am format, acum trecem īn faza a doua a intentiilor noastre si vom iesi īn teritoriu. Vom īncerca sa sensibilizam pentru forme de sprijin comunitatile locale pentru ca, īn momentul de fata, īn care noi nu suntem īnca membri ai comunitatii europene, suntem obligati sa platim o taxa integrala. Aceste taxe sunt extraordinar de mari si, la potentialul candidatilor din Romānia nu si le pot permite efectiv. Pentru ca aceste taxe nu sunt subventionate de nimeni, nici de guvernul Romāniei, nici de guvernul britanic. Ele sunt, sa zicem, īntre 6 mii, 7 mii de lire sterline si trebuie sa facem ceva pentru ca, efectiv, pierdem oameni foarte valorosi. Fac o scurta paranteza. A venit la mine un elev din clasa a XII-a, care este medaliat cu aur la Olimpiada Internationala de Fizica, si care, īn mod firesc, ar vrea sa studieze īn strainatate, īn Marea Britanie. Spre „rusinea" universitatilor britanice, acestea au īncercat sa-l ajute, dar nici ele macar nu au reusit sa gaseasca sponsorizare pentru acest elev exceptional. Īn schimb, l-au acceptat cinci dintre cele mai mari universitati americane, cu bursa, Princeton, Harvard, Stanford etc. Iar, de la Stanford din California, l-a sunat personal laureatul Premiului Nobel pentru fizica pe anul trecut si l-a sfatuit sa vina la Stanford pentru ca acolo are toate conditiile, au si accelerator de particule, iar acei 33 de mii de dolari, pe care trebuie sa-i plateasca pentru īntreaga scolarizare, īi poate obtine lucrānd īn cadrul laboratoarelor de fizica ale universitatii Stanford. Este foarte clar ca pe acest copil īl pierdem. Pentru a evita astfel de situatii, ne-am gāndit sa īncercam sa obtinem bani. Daca se gasesc bani pentru fotbal, pentru vedete, pentru muzica pop si tot felul de concerte cu Sabrina de ce nu s-ar putea gasi macar a zecea parte din aceste sume si care sa fie destinate training-ului? ªi prima actiune de acest gen o s-o avem la Sibiu cānd, cu ajutorul rectoratului universitatii de acolo si a altor persoane, avem o īntālnire cu persoanele cheie ale comunitatii sibiene, deci cu directori de banci, directori de īntreprinderi, cadre didactice universitare si mi s-a spus ca ar fi adunati toti acei care ar putea, eventual, sa acorde sprijin. Sigur ca ramāne ca selectia sa o faca ei, pe plan local. Speram sa fie un succes deplin si, apoi, sa implementam acest lucru si īn alte centre universitare, unde avem filiale, pentru ca acolo putem sa „faxam", sa timitem materiale rapid.

Darvas Attila: Exista deja, din fericire, firme serioase, care au īnteles importanta sprijinirii sistemului educational. ROMSYS SA s-a remarcat, īn acest, an prin dotarea universitatii Politehnice Bucuresti cu un server puternic, adecvat realizarii unui SunSite. Din pacate, dupa cāte stiu, acest lucru este obstructionat si nu s-a gasit īnca o īncapere pentru SunSite Romānia, īn timp ce dotarea cu echipamente de la Politehnica lasa īnca de dorit.

Laura Lazaroiu (ROMSYS, Sun): Din pacate, sunt cam amare lucrurile, asa cum spuneti dvs. Dar, haideti sa discutam putin mai pozitiv. Ca sa ajungem deci la subiect, ar trebui sa vedem ce īnseamna SunSite. Un SunSite īnseamna o zona delimitata, respectiv o institutie universitara, care, prin capacitatile īn promovarea noilor tehnologii, cāstiga statutul special de „Software Information Technology Exchange"  de la Sun. Aceste centre, trebuie sa mentionez ca cele mai multe sunt īn Europa dovada ca batrānul continent este fara dar si poate din acest punct de vedere cel mai important, īn sensul ca are interes foarte mare īn promovarea tehnologiilor de cel mai īnalt nivel catre tineri, deci acest Sun Site nu este un titlu care se acorda, el se dobāndeste. ªi īmi face placere sa va spun ca Institutul Politehnic Bucuresti a dobāndit acest titlu. Este, pāna la urma, daca vreti, o recunoastere a calitatii acestor oameni care sunt profesorii si studentii de acolo. Sun vrea sa creada ca dotarea este suficient de substantiala, sa zicem noi, deci este vorba de un server care este unic īn Romānia īn momentul de fata ca dotare si care va ajuta acesti profesori extraordinari, care sunt acolo, si pe studentii acestia de a-si pune īn valoare posibilitatile si, de ce nu, sa puna īn valoare ceea ce īnseamna Romānia din toate punctele de vedere. Pentru ca scopul SunSite-ului este de a promova imaginea Romāniei īn lume. Acesta este scopul fiecarui SunSite: de a deveni un server de Web care sa puna la dispozitia īntregii comunitati universitare si nu numai, informatii despre tara respectiva, despre preocuparile specialistilor de acolo. As vrea  sa anunt ca d-na prof. Irina Athanasiu, a venit de curānd de la īntālnirea managerilor de Sun SITE din Anglia si ne poate spune cāteva lucruri din punctul de vedere al  acestei comunitati, a comunitatii de SunSite. As vrea sa mentionez ca acest pas, pe care l-am facut prin instituirea SunSite-ului la Bucuresti, este nu numai ca o recunoastere a eforturilor pe care acesti oameni le fac, ci si ca un mod de a onora parteneriatul strategic cu Romānia, īn eforturile de informatizare a societatii romānesti.  Acesti pasi pe care Sun īi face, poate sunt marunti, daca vreti, dar sunt totusi niste pasi facuti si noi vrem sa credem ca reprezinta numai un īnceput. Īmi face placere s-o las īn continuare pe d-na prof. Athanasiu sa ne spuna cāte ceva.

Irina Athanasiu: Īnainte de a va povesti despre Sun SITE, as vrea sa va spun ceva despre relatia dintre firme si īnvatamānt. ªi as vrea sa dau doua exemple, care mie mi se par deosebit de semnificative. Aceasta donatie a lui Sun vine dupa ce noi am mai primit o donatie foarte importanta la Politehnica, un server de mari dimensiuni, server cu care am putut sa rezolvam accesul tuturor studentilor din facultatea de automatica si calculatoare. Practic, toate orele de specialitate se tin pe serverul respectiv. ªi aceasta donatie a venit īn conditiile īn care universitatea noastra nu a cumparat nici un fel de echipament. ªi vreau sa fie foarte clar ca noi am capatat aceasta donatie tocmai pentru ca se īntelege importanta pe care o are īnvatamātul. De la o alta firma, pentru care nu vreau sa dau numele, dar vreau sa precizez aici ca nu este vorba despre reprezentanta Microsoft īn Romānia, am rugat pe cineva sa vina sa faca o prezentare pentru studentii facultatii noastre referitoare la Windows NT, pentru ca, se pare, este un subiect foarte important. Īn lumea universitara, ideea pe care o au studentii, īn general este ca Unix este solutia, dupa aceea ajung īn viata si lucrurile sunt putin mai diferite. Primul raspuns, care mi s-a dat, a fost ca „pe noi nu ne intereseaza Romānia". Al doilea raspuns, care mi s-a dat īn momentul īn care am protestat, spunāndu-le ca totusi, aveti nevoie de absolventii nostri ca sa puteti sa faceti ceva īn tara asta, a fost „absolventii vostri, daca vor sa aiba o pāine, n-au decāt sa īnvete singuri" . Deci, īncercarea pe care am facut-o, de a avea o prezentare Windows NT īn facultate, nu s-a realizat. Acestea sunt cele doua limite. Īn acelasi timp, o firma (din SUA) vine īn fiecare an, nu spun ca racoleaza, ci angazeaza pe cei mai buni absolventi. Mi se pare mie asa ca ceva trebuie sa se īntāmple si pentru facultate. ªi nu-i vorba numai de universitatea din Bucuresti, si iau niste copii pregatiti si antrenati de noi. Ar trebui sa se īntāmple ceva si din partea lor. Practic, noi, la facultate, nu avem nici un fel de reactie din partea firmelor. E bine, nu e bine ceea ce facem ? Este adevarat, foarte des mi se cer recomandari de studenti. Eu nu am sa recomand acum studenti, pentru firme. Probabil ca facem ceva bine. Dar, stiu eu cāt de bine facem ? N-a venit nimeni niciodata la mine de la o firma sa-mi spuna, „domnilor, sunteti foarte slabi īn x". E ceva gresit aici, īn relatia cu firmele. Am putea sa fim īn niste relatii mult mai bune, mai legate si sa se īntāmple ceva. British Council mi-e foarte drag, dar am doua of-uri. Un of este: īn Universitatea Politehnica Bucuresti, si nu numai, exista un departament īn care orele se predau īn limba engleza. Eu nu am simtit nici un ajutor din partea lui British Council. Este foarte ciudat, legaturile noastre importante pentru filiera engleza, īn care orele se tin īn limba engleza, sunt īn Olanda, īn Portugalia. Deci, nu stiu, cred ca gresim undeva.

Darvas Attila: Cum se vede problema īnvatamāntului vazut de la o firma care acorda consultanta de nivel īnalt īn Romānia?

Corneliu Fecioru (Coopers&Lybrand): Problema cu care, practic, ne confruntam se refera, īn primul rānd la dezvoltarea unor competente . Deci, din cadrul acestei discutii ne intereseaza mai putin starea īnvatamāntului universitar si mai mult acel element care se refera la educatia personalului managerial. ªi, īn sensul acesta, personal am salutat o serie de informatii care au aparut īn revista BYTE Romānia. Deci, dintr-o perspectiva absolut practica, problema care ne-o punem este cum reuseste sistemul de īnvatamānt, care poate fi de nivel universitar, care, asa cum am spus la īnceput, mosteneste o abordare de tip secolul XIX, sau programele adresate adultilor, deci cum pot aceste proiecte de programe sa construiasca niste competente care, īn mod traditional, lipsesc managementului profesional din Romānia. ªi acest tip de competente, din nou, este parerea mea personala, se refera nu la niste aptitudini functionale, etice, ci sunt, īn primul rānd, niste aptitudini care se refera la conducerea organizatiilor, la felul īn care organizatiile sunt conduse īn mod eficient, angajatii sunt motivati iar directorii de īntreprinderi, societati, sunt niste conducatori autentici. Din aceasta perspectiva, personal ma īngrijoreaza faptul ca nivelul initiativelor, privind īnvatamāntul alternativ si īnvatamāntul de tip la distanta, sunt la un nivel pe care, citind publicatiile de tip BYTE sau citind diverse documente ale comunitatii europene, suntem mult īn urma tarilor din zona, sa zicem, fostului CAER. Alte tari, cum sunt Ungaria si Polonia, sunt, din pacate, īnaintea noastra  ca si numar de initiative, ca si eficienta acestor programe. Firma la care lucrez eu nu cred ca īsi pune problema, biroul este relativ mic, vorbim de circa 140 de angajati, nu punem problema sa se constituie īntr-o prezenta activa, semnificativa, īn ceea ce priveste problema educatiei, chiar si a acestui segment pe care l-am invocat, deci educatia continua si dezvoltarea profesionala a unor competente de tip managerial. Acesta este interesul persoanelor īn cadrul firmelor, īn special a celor multinationale care opereaza īn Romānia. ªi ceea ce, daca vreti, dintr-o perspectiva occidentala, lipseste īn Romānia, nu sunt niste competente de tip functional. Prin competenta functionala īnteleg un absolvent de automatizari care poate fi un foarte bun hardist sau un foarte bun softist, sunt niste competente de alt tip, niste aptitudini de alt tip. E adevarat ca Romānia are un palmares bogat īn medaliile obtinute la olimpiade internationale, īnsa noi suntem foarte putin eficienti cānd este vorba sa lucram īn echipa. Īntrebarea, care poate fi pusa, este: sistemul nostru de īnvatamānt īncurajeaza lucrul īn echipa sau, dimpotriva, exacerbeaza competitia individuala? Care, sigur, are si aspecte foarte bune, care sunt tocmai aceste medalii obtinute la olimpiada internationala, dar, pe de alta parte, aceste deprinderi si aceste atitudini, pāna la urma, sunt o parte din competentele de care vorbeam si care se refera la lucrul īn echipa. ªi care devin importante īn momentul īn care unii dintre noi devin directori la firme straine . Ceea ce ma īngrijoreaza este faptul ca putine persoane sunt interesate īn comunicarea īntre institutiile care se ocupa de educatia tinerilor la nivel universitar sau la nivel postuniversitar  si prin programe de tip postgradual si firmele care, īn mod practic, se ocupa cu dezvoltarea manageriala, pentru ca eu nu stiu sa fi fost vreodata abordati de vreo universitate sau alta institutie pentru a face cel putin o prezentare a activitatii noastre.

Darvas Attila: Domnul Marius Brasoveanu, Open Learning Manager la CODECS Romānia are o experienta īntr-un domeniu educational modern, īnca putin raspāndit.

Marius Brasoveanu (CODECS): Nu stiu daca se face diferenta īntre educatie si instruire. CODECS nu pretinde si nu cred ca ar fi īn stare sa faca educatie, el face instruire. Asa, ca un scurt istoric, firma noastra a luat nastere la sfārsitul anului 1993. ªi, de atunci pāna acum, mai mult de 4000 de oameni nu au fost instruiti cu ajutorul CODECS-ului īn management si marketing. Cursurile Open University din Marea Britanie sunt partea unui program aparte, desi ele pot fi facute individual, īn sensul ca poate fi facut un singur curs, obtinānd un certificat, si cu asta basta, totusi, se pot urma gradual dupa programa existenta. Ceea ce a adus CODECS īn metodologie este posibilitatea ca adultii sa studieze īn paralel cu un serviciu. Iar continutul, aici putem discuta despre continut, sa zicem ca sunt cursuri bune. Exista diferite genuri si tipuri de cursuri. Ce īncercam sa facem īn cadrul acestor cursuri sociale, 4000 de oameni reprezinta totusi o cifra, este sa cream acele atitudini si aptitudini prin care oamenilor sa le oferim un vocabular, niste cunostinte si o acreditare. Ce as mai putea sa adaug ar fi ca tehnologiile educationale, din cāte am aflat, se refera mai putin la tehnologiile educatiei si mai mult la cum sa proiectezi un sistem de educatie sau informatie. ªi ar fi bine sa folosim ceea ce poate adauga valoare, acolo unde poate adauga valoare. Am constatat ca este o tendinta ca oamenii sa foloseasca tehnologia pentru ca ea exista. 80% dintr-un proces de educatie de calitate se poate face fara tehnologii deosebite.

Irina Athanasiu: Īmi pare foarte rau s-o spun dar, vorbim de introducerea tehnologiilor moderne, vorbim despre multimedia si noi nu avem posibilitatea multiplicarii unor foi banale ca sa le dam studentilor, ca sa eliminam acea spaima ca trebuie sa noteze tot ce spunem la cursuri si, daca o vreme mai putem ramāne cu aceasta tehnologie de predare, mi se pare mult mai grav faptul ca aceste aspecte negative au un impact mult mai mare īn cazul studentilor de la alte specialitati, nu de la calculatoare, care vor supravietui, dar ceilalti studenti, īn curānd vor parea ca sunt analfabeti, oriunde se vor duce īn lume. Pentru ca nu mai este suficient, īn momentul acesta, sa stii o limba straina. Īn momentul acesta trebuie sa stapānesti o tehnica multimedia, trebuie sa fii īn stare sa faci o prezentare, cu slide-uri, cu un PowerPoint sau un alt mecanism, trebuie sa fii īn stare sa utilizezi Internetul si sa-ti poti prezenta o pagina Web, trebuie sa fii īn stare sa cauti ceva pe Internet si asa mai departe. ªi, daca cei din specialitatea calculatoare  vor supravietui, pentru ca se ocupa de asta, ceea ce se īntāmpla īn alte discipline este ceva foarte grav si vom plati cu totii.  Vreau sa spun aici ceva, ce poate ca trebuia sa spun de la īnceput. Este foarte bine ca suntem ajutati de BM, este foarte bine ca avem sprijinul unor firme. Multe dintre lucrurile care s-au īntāmplat īn īnvatamāntul superior, de fapt de ce sa n-o spunem sincer, ceea ce s-a īntāmplat īn īnvatamāntul superior ca dotare īn tehnica de calcul se datoreaza, practic, numai proiectelor TEMPUS. Ceea ce se īntāmpla īn liceele noastre se datoreaza numai fundatiei Soros. Daca nu se va produce o schimbare, la nivel de īntelegere national, tot ceea ce īncercam noi sa facem sunt lingurite dintr-un ceai īntr-o mare. Adica, s-a facut o dotare initiala īn īnvatamāntul superior, care era destinata sa fie o dotare initiala, dar era destinata numai primilor ani universitari. ªi s-au cumparat, nu mai discut acuma daca asta a fost cea mai buna solutie sau nu, s-au cumparat acele retele Novell de care stie toata lumea. Cum sa spun, este foarte bine ca ne preocupam ca un copil exceptional sa-si poata face studiile īn strainatate. Dar ce facem cu cei care stau acasa? Ce le oferim? Ce oferim noi absolventilor? Adica, una dintre problemele pe care o are facultatea mea, si sunt convinsa ca acelasi lucru se īntāmpla īn toate facultatile tarii: noi nu avem clasa de mijloc. Exista un corp profesoral, nu pot sa spun īn vārsta pentru ca fac parte din el, pe lānga care trec īn fiecare an niste asistenti. ªi trec pentru ca ei sunt īn drum spre doctorate īn Anglia, un caz bun din punctul nostru de vedere pentru ca din Europa s-ar putea sa se īntoarca, dar majoritatea sunt īn drum spre doctorat īn Statele Unite, altii sunt īn drum spre un job platit bine, eventual la Microsoft si nu ramāne nimeni aici. Desigur, fiecare are viata lui si trebuie sa mearga la nivelul maxim la care poate sa atinga ceva. Dar, ce se īntāmpla aici? Adica, asa cum pentru o societate, societatea romāneasca, faptul ca nu exista o clasa de mijloc face sa se īntāmple ceea ce se īntāmpla, acelasi lucru se īntāmpla si īn īnvatamānt. Noi nu avem nici o sansa sa-i tinem pe copii aici. Orice asistent al meu face, īn acelasi timp, doua norme la scoala si mai lucreaza la o firma si o munca de cercetare stiintifica, de doctorat. Nu se poate asa ceva. Cum sa spun, lucrurile trebuie schimbate. E foarte bine ca ne ajuta atāta lume, dar nu trebuie sa ramānem īn situatia de asistati. Mie īmi pare foarte rau ca n-a venit nimeni de la Ministerul Īnvatamāntului. Adica, s-ar putea face o initiativa legislativa de genul ca, cineva care sponsorizeaza o scoala, sa i se traga acea suma din profit.

Nicolai Sandu (Fundatia Soros Romānia): Din pacate, asa cum a spus d-na prof. Irina Athanasiu, se īntāmpla ca la momente pe care mi le amintesc de la Grupul de Dialog Social sau de la Conventia Democratica, momente īn care toti erau de acord cu ce trebuie facut, dar, nu s-a realizat nimic, datorita faptului ca cei cu care trebuie sa comunicam si sa dezbatem aceste probleme nici nu vin la aceste īntālniri. La īntrebarea simpla dar foarte acuta, daca Romānia este pregatita pentru global information society  si daca acest guvern sau altul are solutii pentru aceasta problema? Raspunsul īl stiti bine, iar raspunsul meu este, fara ezitare, nu. ªi ca, daca īn alte domenii mai putem sa pierdem un tren, aici nu exista decāt unul singur si, o data pierdut, ma īndoiesc ca īl vom mai prinde. Ce a facut Fundatia Soros īn domeniul preuniversitar a īnsemnat peste 2000 de computere donate īn tara. Din pacate, acest program a fost oprit, īn speranta ca s-a demonstrat ca se poate face. A fost un proiect pilot si s-a considerat ca s-a īnteles mesajul si sunt sigur ca autoritatile vor avea un plan de continuare a acestui tip de program cu partile lui bune si rele. S-a constatat īnsa ca, dupa doi ani, nu s-a īntāmplat nimic. Exista tot felul de proiecte guvernamentale care īn principiu ar trebui sa ofere instrumentele de lucru pentru o societate de tip informational celor 4.5 milioane de elevi. Pentru ca, ceea ce a facut Fundatia Soros si alte initiative private a avut parti foarte bune si īn universitati. S-a simtit acolo unde au venit elevi de la aceste licee, dar a creat o inechitate sociala pentru ca scolile care nu au fost sprijinite nu au nici o vina. Acea inechitate sociala se va accentua īn continuare si este evident ca nici un absolvent de liceu nu va gasi de lucru, daca nu a avut acces la un computer. Eu consider ca este dreptul acestor tineri sa aiba acces la un computer. Fundatia, īn momentul de fata, are o īntelegere semnata cu Ministerul Īnvatamāntului, prin care cele doua retele RoEdunet si Soros colaboreaza pentru a oferi acces la Internet cu Fundatia Soros pentru īnvatamāntul preuniversitar, pāna īn momentul īn care Ministerul va reusi sa preia īntreaga infrastructura creata de Fundatia Soros si sa poata oferi īn continuare si pentru celelalte scoli. Orice institutie care apartine MĪ, īn general, cānd solicita accesul la Internet la Fundatia Soros, trebuie sa aiba un acord, aviz, de la Comisia de Coordonare pentru Īnvatamānt, din care fac si eu parte. Mai ales ca, īn sistemul universitar, avem deja dotate cāteva facultati si se īncearca trecerea la RoEdunet dar sunt probleme tehnice. Cred ca reteaua noastra a suplinit ceea ce nu a putut face reteaua educationala a Ministerului Īnvatamāntului. S-a anuntat un program īn presa prin care scolile care doresc sa se conecteze la Internet pot apela la cele patru centre ale Fundatiei Soros din Bucuresti, Iasi, Cluj sau Timisoara, pot primi un modem, pot primi cont de e-mail, iar pentru scolile care reusesc sa faca o pagina de prezentare, care este gazduita de serverele fundatiei si demonstreaza ca au audienta, pot primi chiar o linie īnchiriata sau dial-up ppp acces la Internet. Dar sitemul educational nu este pregatit, oamenii nu stiu despre ce este vorba, iar cei care stiu cāte ceva s-au speriat. S-a facut mare vālva, la nivel guvernamental, cu secretele de stat furate pe Internet, samd. ªi nu e bine acest lucru. ªcolile ar trebui sa aiba mai multa personalitate, sa poata spune ca, pe lānga programa scolara, ofera si cursuri de Internet si, astfel, vor atrage mai multi elevi. Īn continuare Fundatia Soros este deschisa pentru noi programe, noi proiecte, asteapta proiecte care sa vina din afara fundatiei, atāt īn domeniul ofertei de burse cāt si īn alte domenii. Repet, nu exista programe de dotare, aceste programe, īn momentul de fata, au fost īn mare parte oprite.

Tudor Macovei (ORACLE Romānia): Nu suntem singura tara īn care foarte multi tineri īsi doresc un calculator. La ultimul eveniment, sa zicem de importanta europeana, din Austria, presedintele firmei a spus ca statisticile releva ca 5% din populatia lumii are acces, foloseste un calculator.Īn ceea ce priveste PC-ul, asta-i o chestie romāneasca, si daca īntr-un mediu eterogen ca Spania, Turcia, PC-ul are o pondere de 40-50% din tehnica de calcul, īn Romānia acest procent este de 80-90%. O problema globala o constituie faptul ca īn, Europa de vest, doar 15% stiu sa utilizeze un calculator. Din cauza asta, īn momentul de fata integrarile sunt mult mai greu de atins. ªi poate cel mai important īn initiativa ORACLE, care lucreaza īmpreuna cu alte firme, este ideea unui calculator fara resurse prea puternice, network computer. E vorba de un terminal semiinteligent, cu foarte putine resurse, si care acceseaza un server. Toate resursele, soft-ul etc. sunt undeva īn retea, ce pot fi accesate prin intermediul unei parole. Oricum, Microsoft a fost prima firma care a protestat.

Darvas Attila: Exista proiecte concrete pentru īnvatamānt, la Oracle Romānia?

Tudor Macovei: Exista o politica globala care este oarecum deficitara. Pentru ca nu peste tot exista aceleasi surse de venituri. Pe scurt, initiativa universitara īn Romānia consta īn achizitionarea unui numar de produse ORACLE, cu un numar fix de utilizatori, care va fi folosit īn interiorul universitatii, la pretul de un utilizator/produs. Exista un program de instruire pentru fiecare produs achizitionat, se ofera pentru doua persoane un set complet de cursuri, la un pret echivalent poate cu 20% din pretul standard, prezentate īntr-un mod academic, nu comercial. Dar, la mai multe universitati din tara, din cāte stiu, rezultatele au fost sub asteptarile noastre, din cauza lipsei fondurilor.
Īn privinta tehnologiei de instruire : pāna īn anul 2000 saltul va fi de 40% fata de volumul curent. Īn schimb, īn ceea ce priveste tehnologia de autoinstruire, saltul va fi de peste 400%. Deci, lucrurile se schimba. Exista cīteva probleme: clientul nu are suficienti bani si nu are timp sa-si timita oamenii la cursuri. ªi atunci, are nevoie de o metoda de instruire la īndemāna lui, care sa fie facuta dupa ritmul propriu al cursantului, mai īncet, mai repede, ziua, noaptea si care sa fie accesibil. Probabil ca aceasta metoda nu ofera aceeasi informatie ca predarea la sala, dar este o alternativa. Cursurile sunt standard, aceleasi ca īn Brazilia, America. Am citit ce spunea o persoana importanta, īn 30 de ani campusurile vor fi o amintire. Instruirea prin alte metode, decāt cele standard, va produce mutatii. ªi este mai ieftina.

Darvas Attila: S-ar putea sa fie mai ieftina, dar este mai ineficienta. Toate cursurile astea, īn general, sunt īnsotite si de consultatii oferite de profesori. Profesorul are cursuri pe Web, dar are si ore prin care verifica si orienteaza  activitatea.

Irina Athanasiu: Aici si eu va contrazic. Nu vorbim de pregatirea clientilor. Una este pregatirea unui om gata format. Daca vorbim despre pregatirea studentilor, este foarte important ca studentul sa-l vada pe profesor gresind si refacānd rationamentul. Mie mi se pare acest lucru ceva absolut fundamental. Eu de multe ori fac greseli, ca sa vad ca studentii m-au urmarit  si ca sa vada ca pot sa refac rationamentul pentru ca am facut o greseala. Asa ceva, īntr-un curs  care este facut pe retea, nu se īntāmpla niciodata. Deci, daca vorbim de educatie, de formarea unui om, asta nu se poate face decāt si prin interactiune umana. ªi, al doilea lucru pe care vreau sa-l spun, pentru Romānia va mai dura putin, pāna īn momentul īn care cineva, de la Craiova, care lucreaza la o firma, stie ca la Timisoara este un curs foarte bun si ca, īntr-o dupa-masa, cānd are el timp, se cupleaza la serverul de la Timisoara sa asiste la cursul respectiv, care a fost facut īn saptamāna aia, īn nu stiu ce zi si a fost īnregistrat si el īl vede. Pentru asa ceva trebuie sa mai asteptam.

Silviu Cucerzan: Īn nici un caz, acest lucru nu se va īntāmpla curānd, pentru ca dispare componenta sociala si, vedeti deja, au aparut supermarket-urile de pe retelele de calculatoare, unde comanzi tot ce vrei si toata lumea se plānge ca nu se mai cunosc nici macar vecinii īntre ei. Ori, atmosfera dintr-un campus e foarte importanta pentru formarea omului. Adica, tocmai ne plāngeam de lucrul īn echipa, ca nu exista, eu ma īndoiesc ca va exista, oricāta interactivitate va oferi o retea. E cu totul altceva sa fii alaturi de un om, sa muncesti īmpreuna cu el, decāt daca esti la 200 de km de el, chiar daca va exista un maxim de interactivitate.

Irina Athanasiu: Ramāne problema distantei. Aici nu-i vorba numai de problema Universitatii Politehnice Bucuresti, este vorba si de Tg. Mures si de Timisoara. Colegii mei nu sunt aici, printre altele pentru ca nu si-au putut permite financiar.

Silviu Cucerzan: Totusi, īn proiectele acestea exista bani si pentru astfel de īntālniri. Exista bani pentru consultanta din partea firmelor. Pot veni parteneri de la firme sa predea cursuri. Deci, pot fi finantate astfel de cursuri, vor exista bani si īn al doilea rānd, nu vreau sa spun Ministerul Īnvatamāntului, stiti, daca invitatia nu venea pe numele meu, eu nu eram acum aici. Adica, dvs l-ati invitat pe domnul prof. Corneliu Stanescu, dir. general īn Ministerul Īnvatamāntului. E groaznic, eu stiu cāt īl vedem noi la consiliu si cāt avem nevoie sa ne consultam. Poate trebuia facuta o invitatie de genul, va rugam sa delegati pe cineva, deci, nu stiu, la noi a venit invitatia pe numele dl-ui prof. Dinca care era plecat, daca nu venea pe numele meu eu nu eram aici. Dānsul ar fi zis, eu nu pot sa vin si nu mai venea nimeni aici.

Rodica Constantinescu (ICI - RoEdunet): Eu consider ca ceea ce se īntāmpla īn Romānia, īn privinta conectivitatii la comunitatea internationala prin furnizorii de servicii Internet  si care sunt vreo 20, este ceva fantastic pentru societatea romāneasca. Este adevarat, asa cum spunea dl. Brasoveanu, aceasta tehnologie informationala trebuie sa fie suport pentru restul tehnologiilor utilizate īn educatie. ªi vreau sa va spun ca eu, navigānd prin Internet, am vazut cāte instrumente fantastice au fost facute, aceste instrumente care sprijina educatia, instrumente informatice care sunt interactive si accesate de la distanta prin Internet. ªi cu aceasta ocazie, tinānd cont ca dl. Mihai Jalobeanu din pacate lipseste, vreau sa va semnalez primul simpozion cu participare internationala, legat de instruire prin Internet, care are loc īn Romānia si care este organizat de dl. M. Jalobeanu si alti colaboratori din tara, simpozion care se numeste Romanian Internet Learning Workshop si a carui pagina Web, ma rog, cu mirror-urile care exista, poate fi cu o adresa pe care, daca doriti, v-o pot spune (http://oc1.itim-cj /rilw/)

Darvas Attila: Īn concluzie, putem remarca o īmbunatatire a dotarii tehnice, fata de anul 89, dar insuficienta fata de cerintele din ziua de azi si pentru cerintele de pregatire pentru ziua de māine. Sper ca semnalul lansat de participantii la aceasta masa rotunda sa fie receptionat de cei responsabili de soarta īnvatamāntului de la noi. Va multumesc pentru participare.

Organizator: Computer Press Agora, Tg Mures Darvas Attila, BYTE Romānia (responsabil cu organizarea)

Au participat:

[Convorbirea a fost consemnata de pe caseta video īnregistrata la CERF, de Mircea Sabau]