Linux și ceapă verde

Iosif Fettich

Ceapă verde pentru că e de sezon, înseamnă prospețime și pentru că iar am trecut pe la www.theonion.com. Un fel de Academia Cațavencu americănesc, ceva mai puțin direct și totuși mușcător în toate direcțiile.

Zice the ONION, prezentînd rezultatele unui posibil sondaj de opinie: 70% dintre americani sînt interesați să urmărească bombardarea Irak-ului la televiziune, la ore de vîrf. 91% dezaprobă însă puternic ideea ca bombardamentele să aibă loc joi seara, acceptînd acest lucru numai dacă eventual ar avea loc în jumătatea de oră dintre Seinfeld și ER. 36% ar prefera să mănînce o masă substanțială urmărind transmisia, în timp ce 42% ar opta pentru ceva ușor, preferabil covrigi și ceva de băut. Numai 6% au declarat că ar prefera să urmărească bombardamentele fără să mănînce sau să bea ceva. Secretara de stat Madeleine Albright a declarat  c㠄este evident sprijinul americanilor pentru planul președintelui Clinton, cît timp transmisia s-ar face între orele 8 p.m. și 10:30 p.m. și include explozii spectaculoase”.

O altă știre: GATED-COMMUNITY MEMBERS WISH THERE WAS SOMETHING THEY COULD DO.

HIGHLAND PARK, IL – Rezidenții din Maplewood Estates, o zonă din partea de sus a suburbiei Highland Park din Chicago, au anunțat marți că ar vrea să poată face ceva. „Dacă te uiți prin lume în ziua de azi, sînt atît de mulți oameni săraci și alte lucruri oribile”, a declarat Marjorie Evans, locuitoare a zonei și pasionată jucătoare de bridge. „E foarte trist”. Judith Donnelly, editoarea revistei „Maple Leaves”, un buletin informativ lunar ce apare în Maplewood Estates, declară că este și ea răvășită de toate problemele ce există dincolo de porțile păzite de poliție ale zonei în care locuiește. „E o rușine!”, spune Donnelly. „Dar ce putem face?”.

„E o rușine! Dar ce putem face?” este o declarație ce merge perfect nu numai pentru „the gated-community” ci și pentru „the Gates-community”. Dar se poate face cîte ceva. Și se face, chiar dacă încă mai sînt unii ce nu văd, nu pot sau nu vor să vadă.

Comunitatea utilizatorilor de Linux a crescut simțitor. Se estimează că Linux-ul a fost instalat în 1997 pe circa 2 pînă la 6 milioane de calculatoare. Spre comparație: MacOS pe circa 3.8 milioane de calculatoare, Windows NT pe circa 7 milioane de calculatoare, OS/2 pe circa 1,2 milioane de calculatoare.

Faptul că Linux-ul a fost ales ca sistem de operare de către Digital Domain pentru a realiza trucajele video pentru „Titanic”, cel mai scump film turnat vreodată, vorbește de la sine. Evident, nu faptul că un kit rotund de Red Hat Linux 5.0 costă 50 USD a fost relevant - realizatorii explică într-un articol (http://www.ssc.com/lj/issue46/ 2494.html) de ce au ales Linux-ul. Și de ce estimează că le-ar fi luat de 3-4 ori mai mult timp să facă aceleași lucruri cu alte soluții.

Linux-ul „merge” pe platforme Intel, Alpha, Sparc, PowerPC – și primiți o suită completă de facilități, care în alt context costă ușor cîteva mii de dolari. Dar nu numai despre bani e vorba (chiar dacă pentru unii contează…)

Un lucru mult mai important este uitat deseori, sau trecut cu vederea fără să i se acorde importanța meritată: dinamica nemaiîntîlnită și suportul absolut uimitor pe care Linux-iștii îl dau și îl găsesc pe Internet.

Ai o problem㠖 aproape sigur găsești un răspuns. Problema e fals㠖 ei da, te cam faci de rîs și ești luat în tărbacă. E real㠖 sigur găsești pe cineva care să ajute la diagnosticare, să dea sugestii, să indice soluții posibile. Sau chiar să zică ei da, eu am făcut treaba aia și e clar că nu am făcut-o bine, stai un pic să rezolv și asta.

Faptul că toate sursele sînt disponibile înseamnă două lucruri dintr-o dată, sau chiar mai multe. Întîi, că cine scrie cod prost e sancționat rapid și se face de rîs cît ai clipi din ochi.  N-ai cum să ascunzi belelele pe care vreun programator în zi proastă le-a comis într-un program. Dacă sînt acolo, vor fi văzute – și probabil mult mai repede decît într-un program pe care nimeni nu-l vede vreodată decît ca executabil. A scrie cod de care să nu te rușinezi mai apoi e oricum o chestie de onoare – dar e o provocare cu atît mai serioasă cu cît știi de la bun început că toată lumea poate vedea codul făcut.

Apoi, se știe deja că nu există documentație mai bună a unui program decît sursa sa… Transparența cvasi-totală a Linux-ului înseamnă în final calitate: pentru că greșelile pot fi sesizate și corectate. Rapid și temeinic. Nu e nimic de ascuns. Nimic de mușamalizat în caz că ceva n-a mers cum trebuie.

Așa că numai pe cei care încă nu lucrează cu Linux-ul îi poate surprinde vreuna din următoarele două știri scurte:

1. Red Hat Linux 5.0 just a primit titlul de „Network Operating System of the Year, 1997”
2. Comunitatea Utilizatorilor Linux a primit „Technical Support Award for the Year, 1997”. Pentru prima dată, nu o firmă a primit acest premiu, ci un „ceva” imposibil de definit fără Internet.

Ambele distincții acordate la InfoWorld 1998, San Francisco, februarie.


BYTE România - martie 1998


(C) Copyright Computer Press Agora