La începutul lunii aprilie, la Hilton/București va avea loc Forumul sud-est European de Telecomunicații, la care vor participa reprezentanți ai societăților de telecomunicații și ai ministerelor de privatizare din România și Moldova, Grecia, Bulgaria, Croația, Slovenia.

Vor fi abordate problemele liberalizării pieței de telecomunicații în Europa, impactul ei asupra regiunii sud-est europene, tendințele de dezvoltare a comunicațiilor în această regiune, politici competiționale între operatorii de telecomunicații din sud-estul Europei, procesul privatizării sectorului de telecomunicații în fiecare din țările participante, proiectele de investiții și finanțare în acest domeniu, construcția de alianțe strategice între operatorii balcanici, conform experienței anilor '90 globalizată în cele 3 bazine : UE, US, ASIA.

Liberalizarea telecomunicațiilor de la 1.01.1998 este un lucru stabilit euroatlantic și la ITU de către 68 din 187 de țări. Deși la începutul anului trecut România a semnat, sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (WTO), două acorduri privind liberalizarea telecomunicațiilor -15.02.1997 și scutirea de taxe vamale pentru produsele din domeniul IT&C până în anul 2000 - 26.02.1997, România nu a fost pregătită să facă față unor asemenea sarcini care determinau evoluții mult mai rapide decât fuseseră anticipate la acel moment. Astfel, specialiștii în domeniu au considerat necesară devansarea datei liberalizării telecomunicațiilor, respectiv la 1.01.2001, dată care ar permite îndeplinirea tuturor pregătirilor necesare (cadrul legislativ, reglementări privind libera concurență, interconectare, analiza prezervării funcționării în regim de operator unic pentru telefonia vocală, telegraf, telex etc.).

Privatizarea RomTelecom

În acest moment, în România, Ministerul Comunicațiilor este încă preocupat de menținerea poziției de monopol a SNTc RomTelecom până la sfârșitul lui 2003, perioadă de consolidare necesară pentru a permite SNTc RomTelecom șanse egale în fața unui alt competitor, acum societatea nefiind capabilă de competiție. După părerea specialiștilor, ministerul ar trebui să fie motivat de crearea condițiilor pentru realizarea unei infrastructuri de telecomunicații la nivel european. România are drept model acțiunile și experiența altor țări, din care rezultă clar faptul că liberalizarea pieței este modalitatea cea mai rapidă pentru atingerea acestui obiectiv de integrare europeană.

Privatizarea Romtelecom, considerată ca fiind cea mai profitabilă afacere a deceniului, va duce la dezvoltarea infrastructurii de comunicații și integrarea României în structurile europene.

Următoarele jaloane marchează etapele de privatizare ale RomTelecom:
23 februarie 1997: Elaborarea memorandumului de intenție - document care va sta la baza procesului de privatizare și care va fi prezentat, sub condiția confidențialității, operatorilor care vor participa la licitație.
2 martie 1997: Finalizarea evaluării tehnice, juridice și financiare a operatorului național și anunțarea intenției de privatizare în presa internațională. Din 36 de firme internaționale de consultanță angajate în faza preliminară, au fost selecționate 10, iar în faza finală, înainte de desemnarea câștigătorului, au rămas Merryll Lynch, First Boston Credit Suisse și Goldman Sachs.
mai 1997: Goldman Sachs a câștigat licitația și prin contractul negociat s-a angajat în pregătirea programului detaliat de privatizare, emiterea strategiei de vânzare, realizarea evaluării de piață și pregătirea documentelor pentru licitația internațională ce va desemna investitorul strategic care va deține în urma vânzării, 35 % din acțiuni (5% vor fi rezervate salariaților Romtelecom iar 60 % va reprezenta oferta publică).
2 martie 1998: Anunțarea etapelor de privatizare la Conferința de presă a Ministerului Comunicațiilor (fără document scris).
iulie 1998: Data estimată pentru definitivarea vânzării celor 35 % din acțiunile RomTelecom.

În următorii 5 ani, se preconizează investiții în comunicații de peste 2 miliarde de dolari.

Procesul de selecționare a partenerului strategic și structura contractuală propusă pentru această tranzacție se bazează pe o serie de criterii, din care, cel mai important este cel de dezvoltare a infrastructurii, implicarea și competența partenerului strategic în eficientizarea rețelei și distribuției serviciilor de comunicații.

Cu Goldman Sachs, RomTelecom pregătește cadrul legislativ, în vederea realizării obiectivelor privatizării. Goldman Sachs este un consorțiu anglo-american și este specializat (ca și alți consultanți) în consilierea guvernelor și operatorilor de telecomunicații (British Telecom, PTT Nederland, Tele Danmark, SPT Telecom -Cehia, Matav, Telefonica Spania, Deutche Telekom etc). Privatizarea Deutche Telekom a fost prezentată distinct de Agnor high tech în cadrul sintezelor elaborate).

Consorțiul de privatizare RomTelecom este următorul:
• Skadden Arps
- Societate americană
• Price Waterhouse
- Grup internațional de audit
• Nestor Nestor & Kingston Peterson
- Firmă română de avocatură

Consultantul are datoria de a prezenta documentația care va fi pusă la dispoziția potențialilor cumpărători. Vor fi organizate prezentări pentru aceștia, după care va începe să funcționeze mecanismul de selecție a ofertelor. Selecția va fi făcută în două etape, urmând ca până la sfârșitul lunii iulie, cum este stipulat în planul de acțiune al consultantului, să fie semnat contractul cu investitorul.

Desemnarea investitorului strategic

Mari companii de telecomunicații sunt atrase de perspectiva de partener/investitor strategic, cele mai importante fiind în alianțe globale: British Telecom, Concert, Deutche Telekom, France Telecom, Global One, NTT Japonia, OTE Grecia, PTT Telecom Olanda, TeleDanmark, Telefonica, Telecom Finland, Telecom Italia, Telia Suedia, Unisource.

British Telecom, companie privată 100%, deține cea mai performantă rețea de comunicații și intenționează să asigure o acoperire globală prin produsele și serviciile sale din cele 100 de țări în care operează - soluții de comunicații de înaltă calitate, cu costuri reduse, oriunde în lume.

Concert este format printr-un joint-venture British Telecom - MCI/ SUA și deține cea mai avnansată și completă rețea de telecomunicații din lume, iar rolul său este acela de a oferi servicii și produse de ultimă oră pentru clienți multinaționali.

Deutche Telekom este cel mai mare furnizor de telecomunicații din Europa și numărul trei mondial (44 milioane de abonați în telefonia fixă, 2,7 milioane de abonați de telefonie celulară și 17 milioane de abonați în rețele TV /radio). Datorită liberalizării pieței de telecomunicații din Germania, Deutche Telekom a pierdut, la 1 ianuarie 1998, monopolul telefoniei fixe. Deutche Telekom a lansat la Berlin sistemul T-View, în contextul pregătirilor pentru videotelefonia prin ISDN, care se alătură serviciilor informatice oferite de operatorul german. Deutche Telekom a acționat și în privatizarea mai multor operatori din Europa: Ungaria, Belgia, Cehia și Olanda.

France Telecom, operatorul național francez situat pe locul patru în lume și pe locul trei în domeniul telefoniei mobile, (3.5 milioane de abonați GSM la sfârșitul lui 97) deține în prezent, prin FTMI, 56 % din MobilRom. În dorința de a deveni un operator de telecomunicații paneuropean, France Telecom și-a dezvoltat o rețea aproape 100% digitală, cu mai mult de 1,5 milioane de kilometri de fibră optică. În februarie 1997, a realizat prima rețea funcțională de roaming între DCS 1900 și GSM 900. Pe lângă telefonie, operatorul francez asigură și transmisii de date, telefonie wireless, Internet, CATVși servicii cu valoare adăugată. În plus, France Telecom este un partener activ în proiectul Globalstar pentru telefonie mobilă, prin sateliți de comunicații plasați pe orbită joasă. Acest proiect va deservi peste 150.000 de abonați până în 2002. Prin privatizarea parțială a companiei France Telecom, guvernul francez a obținut peste 7,1 miliarde de dolari.

Global One este un consorțiu înființat de France Telecom, Deutche Telekom și operatorul american Sprint și este specializat în transmisii de date și voce. În România, Global One România, realizată în colaborare cu RomTelecom, oferă servicii de rețea Internet sau acces Videotext.

NTT Japonia: Intrarea sa în operarea internațională, începând cu aprilie 1999, a fost aprobată recent de guvernul nipon. NTT a testat deja și va folosi tehnologia care definește cea de-a treia generație de telefonie mobilă, Wide band CDMA, inițiată de cei doi lideri Nokia și Ericsson și sprijinită de majoritatea operatorilor de telecomunicații europeni. Folosirea acestei tehnologii este un pas important către definirea unui standard global în noul sistem UMTS - sistemul pentru servicii mobile universale. Acesta va crea o piață mai largă pentru furnizorii de echipamente și operatori.

Actualul sistem global de telefonie mobilă digitală va putea funcționa în baza noii tehnologii WCDMA din generația a 3-a de tehnologie, așa cum s-a fost stabilit la Paris, la 30.01.1998, de către marile firme din lume, care determină civilizația comunicațiilor în societatea informațională: Alcatel, Bosch, Ericsson, Italtel, Lucent, Motorola, Nokia, Nortel, Siemens, Sony alături de NTT DoCoMo - cel mai mare operator japonez de telecomunicații. Un recent raport al cotidianului francez Le Monde arată că ordinea primilor 5 furnizori de telecomunicații este : Lucent, Ericsson, Alcatel, Motorola, Siemens. Anul trecut, Lucent (fost AT&T) a înregistrat vânzări de 25 miliarde $, Ericsson de 21 miliarde $, iar Motorola - de 20 miliarde dolari.

Telia Suedia este prezentă în Europa Grecia, Latvia, Irlanda, Polonia, Bosnia-Herțegovina. Conform OECD, Suedia este a doua țară care are cel mai competitiv sistem de telecomunicații. Telia a contribuit la dezvoltarea performanțelor tehnice și strategice ale sistemelor de telecomunicații în peste 100 de țări, prin compania sa de consultanță: Telia Swedtel.

PTT Olanda, companie privată 100%, are una din cele mai sofisticate infrastructuri și realizează cea mai rapidă implementare de linii noi. Cu cea mai mare rată de investiții, în special în dezvoltarea de tehnologii noi, PTT Olanda este prezentă în Europa prin subsidiarul Unisourse, în domeniul rețelelor de date și voce (Unisourse este furnizor global de rețele private virtuale wireless - WVPN pentru cele mai importante companii multinaționale).

TeleDanmark este și el în procesul privatizării, urmând să plătească 2 miliarde de dolari pentru achiziționarea a 30% din capitalul său, deținut de statul danez.

Telecom Italia este asociat cu IBM în grupul STET format din 100 de companii din Italia și din lume, pentru integrarea serviciilor de date, voce și multimedia. Telecom Italia ocupă locul șase mondial și asigură cel mai ridicat grad de penetrare a telefoniei mobile din Europa: 18%.

Telefonica Spania este cel mai mare operator de telecomunicații din țările vorbitoare de spaniolă (peste 300 de milioane de abonați prin companiile afiliate din Spania, America Latină și SUA.

OTE Grecia a pus la punct, în colaborare cu operatorul norvegian Telenor AB, sistemul de telefonie mobilă DCS 1800, investind 70 de milioane dolari în ramura de telefonie mobilă Cosmote. Neînțelegerile cu Telenor au întârziat cu patru luni punerea în funcțiune a sistemului, situație de care au profitat concurenții Panafon și Telestet.

Acestea sunt cele mai importante companii care se pot angaja în competiția inițiată de RomTelecom.

Privatizarea SNTc RomTelecom, considerată de unii „tranzacția secolului” și preconizată a se întâmpla începând din luna iulie, prin vânzarea a 35% din acțiuni către un investitor strategic (pe baza caietului de sarcini anunțat în martie 98), se petrece în cadrul programului recent anunțat în februarie de către Guvern, pe care îl enumerăm așa cum a fost prezentat FMI-ului : privatizarea RomTelecom, a Poștei Române, a unei părți din sectorul bancar (Banc Post, Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Agricolă), din regiile de transport (Aeroport Băneasa, Romavia, AND), din ramurile energetice și extractive (Renel, S.N Petrol, Romgaz, R.A. Apele Române, R.A. a Sării), alte regii autonome (S.N. Tutunul Românesc, Zirom, R.A. Cai de rasă, ANPA, Plafar, I.C.D.V.P. Horticole, Editura Didactică și Pedagogică, Imprimeria Coresi, R.A. Distribuția Filmelor, Unifarm).

Proiecte de dezvoltare RomTelecom

BERD a acordat, în ianuarie ‘98 RomTelecom-ului un împrumut de 100 milioane dolari, finanțare care va contribui la finalizarea procesului de privatizare și la instalarea a peste 500.000 linii telefonice noi.

Proiectul de dezvoltare RomTelecom, cu investiții de la BERD ca potențial acționar, mai prevede și obiective în direcția construirii celei de a 2-a centrale internaționale a României la Brașov, precum și obiective pentru realizarea infrastructurii naționale de date, instalarea a peste 10 mii km de cablu cu fibră optică, servicii cu valoare adăugată pentru transmisia de date, servicii pe rețeaua Internet, servicii integrate pe infrastructura ISDN, înlocuirea centralelor analogice cu cele digitale, înființarea unor centre naționale și regionale de management al rețelei de telecomunicații etc.

Printre obiectivele pe care SNTc RomTelecom și le-a propus pentru 1998 se numără: definitivarea magistralelor de fibră optică la nivel național, instalarea de echipamente de distribuție radio-loop în București, zona Dunării, Constanța, Prahova, Apuseni, Arad, Alba-Buzău etc., utilizarea cablului submarin de fibră optică KAFOS între Constanța și Turcia, care va uni telefonic Europa de zona Asiei. Un acord de 30 milioane de dolari a fost semnat de Ministerul Comunicațiilor pentru introducerea sistemlor de telefonie rurală în județle Buzău și Alba. Creditul este susținut de către Coreea de Sud, iar echipamentele firmei Goldstar vor fi instalate în cel mult doi ani. Ministerul Comunicațiilor va acorda SNTc RomTelecom, în martie 1998, licența de instalare și operare a unei rețele de telefonie mobilă în sistem DCS 1800, dar care va putea fi instalată doar peste un an, când se va elibera ecartul DCS în banda de frecvență 1,5-2 GHz, utilizată în prezent de către Ministerul Apărării Naționale, care va beneficia de sumele obținute din aplicrea taxelor de licență (50 milioane dolari), pentru dotarea cu echipamente de transmisiuni în banda vest. Investiția Romtelecom pentru DCS 1800 necesită fonduri între 200 și 500 milioane dolari, pe care compania speră să le asigure prin eventuale asocieri cu operatori străini.

Liberalizarea infrastructurii

Ministerul Comunicațiilor lucrează cu firma de consultanță ASTEC (Asociația Consultanților de Telecomunicații), în cadrul unui contract PHARE de integrare în structurile de telecomunicații ale UE, la elaborarea unor reglementări prin care RomTelecom își poate liberaliza infrastructura, cu precădere backbone-ul național pe bază de fibră optică. Liberalizarea infrastructurii în telecomunicații este necesară din mai multe motive :
1. România, prin aderarea la pactul WTO, promițând liberalizarea 1998/2003 și dorind integrarea în UE, trebuie să-și alinieze sectorul de telecomunicații la nivelul politicii europene.
2. Există minim 11 infrastructuri naționale alternative de comunicații de voce/ date/video, necesar a fi folosite spre beneficiul și siguranța țării : 4 operatori în cadrul Ministerului Transporturilor (SNCFR, AND, N. Maritime, N.Aeriene), 3 operatori - regii autonome de resurse naturale (Renel, SN Petrol/Romgaz, R. Ape) , 4 operatori speciali (MApN, MI, STS, SRI).
3. Cele mai importante acte care stau la baza liberalizării infrastructurii sunt licențele de instalare și operare în telefonie fixă sau mobilă, într-un sistem de reglementări care și în Romania trebuie obligatoriu conceput strategic pe câțiva ani și publicat, în transparența procesului de decizie.

Pregătindu-se în direcția racordării sectorului de telecomunicații la nivelul standardelor europene, menționăm ca un exemplu acordul cadru pe 5 ani cu grupul suedez de telecomunicații Ericsson, pentru livrarea și instalarea a 500.000 de terminale de linii telefonice AXE și ANS, necesare telefoniei fixe; firma anunțând intenția de a-și aduce o contribuție semnificativă la digitizarea rețelei de comunicații în România, fiind și constructor al operatorului Mobifon în serviciul de telefonie mobilă Connex, cum este Alcatel pentru Mobilrom cu rețeaua Dialog. Ambele firme vor dezvolta încă două fabricații și laboratoare la UPB/EIT.

Câteva exemple dintre noile servicii cu valoare adăugată, pe care RomTelecom le-a introdus o dată cu instalarea centralelor digitale: redirijarea imediată a apelurilor, restricționare cu parolă, apel în așteptare, repetarea ultimului număr format, apel programat.

Regia autonomă de radiocomunicații a inclus infrastructuri moderne în rețeaua națională de radiocomunicații, deservită de radiorelee digitale SDH Bosch, firmă ale cărei proiecte similare au cea mai mare amploare în Europa. Contractul semnat de RA Radiocomunicații cu Bosh este în valoare de 19 milioane DM, iar echipamentele sunt destinate înlocuirii radioreleelor analogice de pe patru magistrale: București-Iași, București-Constanța, București-Craiova-Timișoara, București-Cluj-Oradea, fiind posibil astfel transportul de voce și date pentru toți operatorii de telecomunicații din Romania. Proiectul a fost finanțat din surse proprii ale R.A. Radiocomunicații, cu garanția Banc Post. RA Radiocomunicații va intra, începând cu 1998, într-un proces investițional în valoare de cel puțin 150 milioane dolari.

În programul R.A. Radiocomunicații sunt prevăzute și alte dezvoltări, în concepția strategică a unui al -II- lea carrier al țării, care îmbunătățește accesul în backbone-ul național. R.A. Radiocomunicații asigură 50 % din circuitele analogice ale RomTelecom. Prin stația de sol de la Cheia, regia va asigura realizarea legăturilor telefonice internaționale, prin intermediul sateliților Intelsat și Eutelsat. Regia va experimenta la sfârșitul acestui an și transmisia digitală a celor trei programe ale Radiodifuziunii.

Procesul de privatizare va începe după transformarea regiei în companie națională și se estimează a se derula în aproximativ doi ani.

Inspectoratul general de comunicații. Până la mijlocul anului 1999, va fi definitivat și proiectul privind înființarea Sistemului Național de Monitorizare și Gestiune a Spectrului de Frecvențe. De asemenea, Ministerul Comunicațiilor va constitui, în acest an, Agenția Națională de Telecomunicații, care va prelua atribuțiile de reglementare și de control în domeniu.

Sectorul de Poștă și Telecomunicații s-a dezvoltat în 1997, reprezentând 6,3% din totalul investițiilor realizate la nivel național, valoarea lor fiind de 2431 miliarde lei, și au fost concretizate în instalarea de centrale digitale în București și 37 județe, precum și de centrale analogice în 15 județe.

Infrastructuri bancare. În contextul programului 98, de privatizare a sistemului bancar, sunt incluse primele două bănci: BancPost și BRD.

Licitația pentru evaluarea BancPost a fost câștigată, în noiembrie 97, de către un consorțiu în care se află printre alții: ABN AMRO și Price Waterhouse, iar comisia de privatizare a BRD a desemnat în februarie 98, consorțiul condus de Daiwa Europe să elaboreze raportul de evaluare și studiul de fezabilitate. Forumul Financiar Român, organizat de Piața Financiară și CEC în octombrie ‘97, a evidențiat necesitatea și cerințele sistemelor bancare în Societatea Informațională, programe și surse de investiții pentru infrastructuri IT în domeniul bancar și piața de capital.

Infrastructuri alternative. Sistemul integral de infrastructuri trebuie conceput guvernamental cu profesionalism. Câteva exemple:
• Programul de comunicații rurale pentru 4.993 localități (M.O. Partea I, Nr. 256/1997) este menționat în comunicate de presă (deci, nu este aprobat/publicat, ca la MLPAT, MIC/Renel ). Acest program (cu DECT vechi, CDMA nou, sisteme MARR/SMR, TETRA, rețele de radiotelefoane, optime pentru costuri eficiente în zone specifice) necesită o analiză aparte.
• Alianțele și partenerii strategici în IT&C fac obiectul unui alt raport, dedicat operatorilor telecom și fabricanților.
• O altă oportunitate este legată de sateliți, cu un alt program cerut de Intelsat, Eutelsat, Inmarsat, având România prezentă la ședințe.
• Idem, analiza infrastructurilor SNCFR, AND, Renel ș.a.m.d., aflate în diferite stadii de evoluție, de la dinamism la stagnare, necesită un studiu separat:

În 1997, au fost obținute, din surse extrabugetare, 1650 miliarde lei pentru infrastructuri rutiere și 1000 miliarde pentru infrastructuri feroviare. Pentru restructurarea sectoarelor de drumuri, cale ferată, metrou, Ministerul Transporturilor a angajat, până în anul 2000, credite în valoare de 1,16 miliarde dolari. Programele de restructurare a Administrației Naționale a Drumurilor prin transformarea antreprizelor în societăți comerciale și al reorganizării SNCFR, prin separarea infrastructurii de exploatare, au fost precedate de crearea cadrului legislativ, în acord cu legislația europeană.

Sectorul energetic a constituit un punct de atracție pentru investitori străini. În 1992, s-a impus pe piața românească grupul ABB Asea Boveri. Investițiile sale vizează trei domenii de acțiune: generare de energie, transport și distribuție, industrie. Au fost create astfel ABB Energo - prima societate mixtă RENEL - ABB, joint venture cu IAM Timișoara pentru fabricarea de contoare electrice, un holding activ pe partea de industrie și ABB Automatica prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni. Investițiile prezente și viitoare realizate de ABB se concretizează în proiecte ca:
Centrala pentru electricitate și căldură București Nord, modernizarea centralei Porțile de Fier, centrale la Deva și Timișoara. Complexul Cernavodă este controversat și va funcționa probabil separat.

Sistemul vamal trebuie să asigure un serviciu public eficient și să susțină credibilitatea și atractivitatea economiei în ansamblu. Dezvoltarea Sistemului Integrat de Informatizare este un pas important făcut de administrație, în sensul integrării europene. Proiectul finanțat din fonduri PHARE a reușit prelucrarea și integrarea informațiilor preluate din multiple aplicații software interdependente, într-un sistem informatic unic și coerent: Sistemul Informațional de Management (MIS), bazat pe ASYCUDA. De menționat că zonele libere nu au un program IT & C unitar.

Se vor investi, de asemenea, 50 milioane dolari pentru realizarea sistemului global de impozitare.

Surse de finanțare

Organismele World Bank,/IFC, BERD, BEI, USAID, PHARE, ca și băncile ING Barings, ABN AMRO, Societe Generale etc. finanțează infrastructurile de telecomunicații. De exemplu, printre obiectivele BERD se numără sprijinirea economiilor în tranziție, a IMM-urilor, accelerarea privatizării, susținerea integrării statelor din sud-estul Europei în UE. În topul proiectelor finanțate de BERD, România se află pe locul 3, după Rusia și Polonia, cu 11% din totalul investițiilor efectuate de această bancă.

BERD a angajat o finanțare de 190 milioane dolari pentru operatorul GSM Mobifon, iar ING Barings a finanțat Mobilrom cu 170 milioane dolari, în vederea realizării infrastructurilor de telefonie mobilă. Pentru RomTelecom, finanțarea BERD este de 100 milioane dolari. Este de menționat că numai fibra optică instalată în perioada 1992 - 1996 costă 800 milioane dolari.

Cele mai importante credite au fost acordate SNTc RomTelecom – peste 600 mil. ECU pentru introducerea telefoniei digitale, Administrația Națională a Drumurilor - 476 mil. ECU pentru modernizarea șoselelor, credite pentru privatizarea băncilor și turismului, pentru conservarea energiei termice ș.a.m.d

Implicarea societății civile

Este de menționat faptul că România este singura țară din CEE care nu utilizează și studiile locale, cu nedemna justificare a experienței numai a consultanților internaționali, în condițiile în care firmele străine resimt în mod expres lipsa strategiilor guvernamentale și solicit㠄Market Survey ” neguvernamental, la intrarea pe piața românească.

Un exemplu de implicare a Societății civile îl reprezintă ATIC (Asociația pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor) din România. Ea a fost desemnată să acorde asistență CNI (Comisia Națională de Informatică) pentru ca reglementările adoptate de Guvern să devină operaționale: „Strategia Națională de Informatizare și implementare în ritm accelerat a Societății Informaționale” - 23.01.1998 , „Programul de acțiuni privind utilizarea pe scară largă și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informației în România” - 23.01.1998 , „Codul dezvoltării și utilizării tehnologiilor informației” - 5.02.1998.

Principalele direcții de acțiune ale ATIC pentru 1998 sunt : implicarea activă în programul de acțiuni coordonat de CNI în realizarea acțiunilor privind industria TIC, în direcția stimulării ofertei și cererii, a îmbunătățirii calității produselor/serviciilor industriei TIC, propuneri de reglementări legale ce urmează a fi elaborate, activități susținute de promovare a importanței și imaginii publice a ATIC și a domeniului TIC în scopul activării sectorului public, parlamentar, guvernamental pentru adoptarea reglementărilor legale și a programului de acțiuni privind domeniul TIC.

În construcția reformei veritabile din România, infrastructurile de comunicație sunt vital necesare unui mecanism social-economic, care trebuie pus în mișcare pentru producerea venitului național, de către persoane responsabile și competente.

BYTE România - aprilie 1998

(C) Copyright Computer Press Agora