Unii oameni cred că un pui de găină se atașează instinctiv de mama sa, că Word Perfect era cel mai bun procesor de text din lume, că Microsoft este singurul producător de software din lume și că Windows NT (New Technology) va scoate de pe piață UNIX.

Ei bine, studii recente au dovedit că puii de găină se atașează de prima creatură pe care o văd la ieșirea din ou. Un îngrijitor de la grădina zoologică din San Diego a clocit, sub braț, un ou de condor. Odată ce puiul a ieșit din ou, s-a creat între ei o legătură care avea să dureze toată viața. Două decenii mai tîrziu, cînd îngrijitorul ieșise la pensie, a trebuit să fie rechemat, deoarece condorul, acum mai bătrîn cu douăzeci de ani, refuza mîncarea, fiindcă nimeni nu mai apărea dimineața, pentru a sta de vorbă cu el…

Lumea s-a lămurit și asupra faptului că Word Perfect nu era cel mai bun procesor din lume, dar că autorul său – un profesor de liceu – îl dăduse pe dischete colegilor săi, pe vremea copilăriei computerelor. Înțelegerea oficială era ca nimeni să nu facă vreo copie, dar, practic, toți au făcut. Atunci cînd o nouă versiune a apărut pe piață, toți cei care aveau copii pirat au fost bucuroși să plătească cîțiva dolari, pentru a intra în legalitate. Desigur, faptul că nu se putea face upgrade, avînd o copie pirat, trebuie să fi fost doar o coincidență… Pînă cînd absolveau, studenții deveneau experți în Word Perfect, iar companiile erau nevoite să achiziționeze aplicația, pentru a-și crește productivitatea…

Acum, despre Microsoft. Toți copiii învață, la școală, despre produsele Microsoft, citesc în reviste despre Microsoft și văd reclame la produsele Microsoft. În plus, deoarece această situație nu i se pare satisfăcătoare lui Bill Gates, acesta donează anual sistemului de învățămînt cam 200 de milioane de dolari… în software, care, din întîmplare, este produs chiar de Microsoft…

Pe bună dreptate, George Orwell se temea de Big Brother, cel care ne supraveghează constant; cu toate acestea, nici în cele mai întunecate coșmaruri nu și-ar fi putut imagina ca acesta să nu fie guvernul, ci unul dintre noi.

Aș minți dacă aș spune că nu apreciez faptul că Bill Gates face donații sistemului de învățămînt, dar aș prefera să dea bani pur și simplu, fără alte reclame mascate. De fapt, 200 de milioane din impozitele sale sînt plătite de către contribuabili, deoarece suma oferită învățămîntului este considerată donație în scop caritabil și se scade din impozite. Faptul că donația este reprezentată de propriile produse nu e un lucru ilegal, deși am putea dezbate la infinit dacă acest lucru este etic sau nu.

Seattle este unul din puținele orașe din America, în care densitatea milionarilor este foarte mare. Mulți foști angajați Microsoft au preferat să plece din companie, să își vîndă acțiunile și să trăiască foarte bine. Problema e că majoritatea acestora au început afaceri pe cont propriu cu care, evitînd fiscul pe diverse căi, promovează produsele Microsoft. Nu fac lucrul acesta din plăcere diabolică, ci datorită faptului că, ajunși milionari înainte de a fi împlinit 30 de ani, dup㠓o viață întreagă de realizări” cu Microsoft, nu știu să facă altceva, deoarece au lucrat în acest mod de cum au ieșit de pe băncile școlilor. Donațiile sînt un lucru minunat și mă bucur că societatea în care trăiesc are o tradiție a donațiilor caritabile. Nu îmi place, însă, felul în care se fac aceste donații.

Pe lîngă cele 200 de milioane anual, Bill Gates creează și o bibliotecă pentru uz public. Și acesta este doar începutul.

Ce ar fi rău în asta? Andrew Carnegie a construit și el biblioteci în stînga și în dreapta. Președinții Statelor Unite construiesc și ei biblioteci și le donează imediat cum pleacă de la Casa Albă. Bineînțeles, pe lîngă cărțile obișnuite, întotdeauna se va găsi acolo și un colț dedicat vieții președintelui respectiv. Și acesta este un mod de îndoctrinare… Am putea dezbate această temă, deoarece bibliotecile prezidențiale sînt finanțate și de la buget. Dar, la naiba! e un preț mic pe care îl plătim celor care ne dedică patru (sau opt, dacă sînt norocoși) ani din viața lor…

În concluzie, care este problema dacă Bill Gates construiește și dedică biblioteci? Nici una, cu excepția faptului că aceste biblioteci sînt organizate cu software Microsoft și tot accentul se pune pe realizările Microsoft, făcîndu-se, în acest mod, spălarea creierelor. Dacă Bill Gates are chef să construiască biblioteci, unde se face reclamă la produsele Microsoft, nu are decît să facă acest lucru pe banii săi. Sau să construiască și alte biblioteci, unde să apară doar software care nu este produs de Microsoft. În acest fel, cei cărora li se spală creierul în școli cu produsele Microsoft, ar putea vedea că există și alternative.

Se pare, însă, că în Seattle comportamentul etic nu este un lucru obișnuit. Îmi este foarte greu să spun acest lucru, deoarece îmi place orașul și îmi plac locuitorii lui. Paul Allen, al doilea om din lume ca avere, s-a decis să cumpere The Seahawks, echipa de fotbal din Seattle. Foarte bine. Bogătașii fac tot felul de lucruri bizare. O echipă de fotbal poate aduce bani sau poate toca bani, nimic altceva. Paul are banii care să-i permită să ofere orașului Seattle acest gen de distracții. Problema a apărut atunci cînd echipa a vrut un nou stadion, iar municipalitatea nu a dorit să îl construiască. De ce ar fi cheltuit banii publici? Echipa era proprietatea cuiva care încasa toate profiturile, iar primăria nu beneficia decît din lucruri colaterale. Nu asta era, însă, viziunea lui Paul Allen. Le-a spus, pe șleau: ori construiți stadionul, ori mă mut, cu echipă cu tot, într-un alt oraș… Astfel că, făcînd cea mai bună afacere a vieții lui, Paul Allen a plătit 25% din costurile lucrărilor, iar populația din Seattle 75%... Bineînțeles, odată ce construcția va fi terminată, profiturile vor reveni lui Paul în proporție de 75%, iar municipalității 25%…

Toți cei din Seattle sînt mîndri de Bill Gates și Microsoft. Ceea ce nu știu, însă, este faptul că Microsoft este, probabil, compania care plătește cele mai puține taxe din tot Peugent Sound. Nu numai atît, dar și casa pe care Bill Gates și-a construit-o pe una din insulele din jurul lui Seattle, pentru care plătește 600.000 dolari anual, nu intră în categoria de impozite în care ar trebui. Casa este uriașă, avînd o suprafață de peste 3.600 de metri pătrați, depășind-o și pe cea a producătorului TV Aron Spelling, care făcuse senzație – cu cîțiva ani în urm㠖 cînd își construise casa din California. Sînt sigur că decorațiunile interioare le vor umbri pe cele ale micului palat construit de William Hurst la începutul secolului. Bill Gates deține drepturile asupra formelor digitale ale aproape tuturor capodoperelor lumii, pe lîngă cele care sînt deja în posesia lui.

Nu vreau să fac ca vulpea care spunea că strugurii sînt acri, deoarece nu ajungea la ei. Vreau doar să sper că Bill Gates, într-o bună zi, își va spune lui însuși și lumii întregi: “Gata, acum mă voi retrage, am suficiente acumulări”. În acest fel, lumea ar redescoperi computerele și programele care merg bine de la prima versiune…

Fiind toate acestea zise, dacă încă mai există oameni care cred că puii de găină se atașează, instinctiv, de părinți, că Word Perfect era cel mai bun procesor din lume și că Bill Gates este un binefăcător, i-aș anunța pe aceștia că se vinde podul Brooklyn și că le pot face rost de acțiuni la un preț foarte atractiv…

BYTE România - aprilie 1998

(C) Copyright Computer Press Agora