Viteza

‘Would you tell me, please, which way I ought to go from here?'
`That depends a good deal on where you want to get to,' said the Cat.
Lewis Carrol: Alice în țara minunilor
http://www.cs.cmu.edu/People/rgs/alice-VI.html

Poate că Milan Kundera are dreptate (La lenteur) și înțelepciunea populară pare să-i dea dreptate: graba strică treaba. Într-adevăr, lucrând în liniște, în tihnă, rezultatele s-ar putea să fie mai bune. În lumea de azi mai apare însă un aspect: pe cine mai interesează un program perfect, făcut – să zicem – în Assiris, pentru istoricele sisteme Felix? Desigur, exemplul este exagerat. Trăim însă într-o lume în permanentă schimbare și care are nevoie de soluții acum, căci mâine este prea târziu. Luna trecută, în editorial, am încercat să găsesc o oră în plus, pentru ceea ce este de făcut (Ora de vară, BYTE România, aprilie 98). Însă domnul Adrian Mocanu (ICL), îmi atrage atenția că: „Este vorba de faptul că la sfârșitul lui martie ceasurile, în majoritatea țărilor din Europa, au fost date înainte (ora 3 a devenit ora 4) și în acest fel aș spune că s-a pierdut o oră, nu s-a primit cadou una”. Dânsul are dreptate, deși eu mai sper că putem să recuperăm timpul pierdut pe calea realizării unei reforme reale.

Pentru ca viteza să afecteze cât mai puțin calitatea, este – desigur – nevoie de planificare. Planificare bazată pe evaluare reală, care asigură suport pentru decizii. Și nu numai pentru organizații, ci pentru fiecare persoană în parte, ca individ și ca membru al unui grup social. Ne-am putea pune întrebări de genul: Care sunt realizările personale pentru care sunt recunoscut? De ce este important ceea ce fac? Care sunt lucrurile noi învățate în ultimele 3 luni? Ce va trebui să realizez în următoarele trei luni? Ce va trebui să realizez într-un an? Având trei, patru răspunsuri la asemenea întrebări, dispunem de un plan care ne va ajuta în decizii. Decizii care trebuie luate rapid, de oameni competenți. Și competența se câștigă în timp și cu efort. Nici măcar Parlamentul sau hotărârile de partid nu te pot face competent într-un domeniu cu care n-ai avut nici o tangență. Consilierii nu sunt suficienți în domenii de importanță vitală pentru o societate modernă, cum sunt tehnica de calcul sau comunicațiile. În aceste domenii, deciziile – cât mai corecte posibil – se iau în fiecare clipă. Este semnificativă afirmația doamnei Patricia Sueltz, de la IBM, citată în revista Fast Company: „Pe vremuri, gândeam în ani Web – un an Web este cât trei luni dintr-un an normal. Acum gândim în ani Java. În fiecare lună trece un an Java”. Nici nu vreau să-mi amintesc de blocajul economic, care sper că a trecut, dar efectele se pot vedea dacă ținem seama și de modul de gândire al unor persoane responsabile de la companii din domenii tehnologice de vârf.

S-au pierdut de fapt decenii.

Speranțe există, ca întotdeauna. Există și unele semne bune. De exemplu, avem Superlex – baza de date juridice a Ministerului Justiției – implementat pe o platformă Lotus Notes. Este deocamdată în fază de testare, dar este oricum un pas spre viitor. Nu mai are rost să amintesc pagina de la Ministerul Educației Naționale, care este în același stadiu jalnic. Au trecut câțiva ani Java de când am semnalat situația dar... nici o schimbare. La fel și la o altă pagină, care declară: „Responsabilitatea noastră față de tineret, principala resursă pe care o posedă țara în prezent, este de a-l sprijini pentru a-și valorifica șansele, oferindu-i informație, educație, posibilități de autodezvoltare, asociere, inițiativă, sprijin instituțional”. La Ministerul Apărării Naționale situația este mai bună. Puteți vedea în acest număr, în secțiunea Surfing, situația universităților, unde crește speranța zilei de mâine. Rămâne doar întrebarea: câți dintre cei din universități își văd viitorul asigurat aici?

Pentru că am amintit anii Java, CoverStory din acest număr este dedicat soluțiilor de accelerare Java. În Lab Report sunt prezentate 19 stații de lucru Pentium II la 333 MHz. Dar iată, au apărut deja și Procesoarele Pentium II la 400 MHz. Salient a fost primul care a anunțat aceste sisteme în România și puteți vedea rezultatele testelor pentru sistemele Compaq, IBM și NEC în pagina BYTE.

Schimbarea este o stare normală în zilele noastre și din această lună BYTE România vă oferă informații în plus, pentru a putea face față schimbărilor. Așa cum am promis, revista conține pagini din prestigioasa publicație LAN Times, revistă de referință pentru profesioniștii din comunicațiile digitale.

Sper ca această inițiativă să stârnească ecoul favorabil așteptat de noi și să ne vedem la CERF'98, cel mai important târg din domeniu de la noi.


BYTE România - mai 1998


(C) Copyright Computer Press Agora