Cu nu prea mult timp în urmă s-a terminat, într-o liniște nemeritată, prima fază a unui proiect îndrăzneț: a fost complet "instalată" rețeaua de 66 sateliți Iridium. Dintre cei 72 de sateliți lansați de pe mai toate rachetodroamele lumii în mai puțin de un an, 67 au supraviețuit drumului și au intrat în testări.

Rețeaua își va începe oficial serviciile – dacă totul merge conform planurilor – pe 23 septembrie 1998.

Proiectul – unul din cele mai ambițioase din istoria omenirii – a pornit în urma unei întrebări iritat/amuzate a unei soții către soțul ei. Karen și Bary Bertiger se aflau în vacanță în Caraibe, iar ea ar fi vrut să sune acasă de pe celularul ei, lucru care s-a dovedit imposibil. "Cum e posibil ca un tip deștept ca tine să nu-mi poată face telefonul să meargă - chiar și în Golful Țestoaselor Verzi din Bahamas?"

Evident, domnul Bertiger de la Motorola nu putea să lase o întrebare de genul acesta fără răspuns. Drept care a pornit proiectul Iridium – o rețea de 66 de sateliți de orbită joasă, care să se constituie într-un sistem de telefonie fără fir care să permită oricui să vorbească cu oricine, oriunde ar fi pe Terra. Asamblînd elemente care se constituie într-un sistem de o complexitate incredibilă și avînd de înfruntat dificultăți și probleme tehnologice, financiare, legislative și politice, Iridium s-a desfășurat într-un ritm care poate tăia respirația: o săptămînă tipică de lucru de 80 de ore, peste 1000 de patente generate pe parcursul proiectului, pe alocuri într-un ritm de unul la săptămînă.

A nu se uita că dificultățile tehnologice sînt floare la ureche pe lîngă cele administrativ-politice – cine a avut vreodată de furcă cu obținerea unor avize oarecum standard chiar și numai de la RomTelecom, e invitat să-și închipuie cam ce a putut să însemne obținerea avizelor pentru un serviciu ieșit din tipare în peste 200 de țări – unele aflate în război…

Finanțarea – peste 5 miliarde de dolari pînă acum – e încă un obstacol peste care ‘iridioții’ au trecut cu brio. Dacă sau nu serviciul se va constitui cîndva și într-un succes financiar pe măsură, rămîne de văzut. La un preț estimat la 3 USD/minut, servicul în mod cert nu va fi ușor de vîndut. Iar ce ar putea să însemne o mică pată solară care să se transforme într-un vînt cosmic ceva mai tare, e ușor de imaginat pentru oricine a putut urmări cum se transformă subit în inundații majore cîteva ploi mai substanțiale… Aventura continuă.

Nu e de neglijat concurența – sînt în construcție și alte sisteme care mai repede sau mai tîrziu vor ajunge să își poată asuma pe bună dreptate atributul de ‘global’.

Chiar dacă peste jumătate din populația Pămîntului nu a folosit niciodată un telefon și poate că Iridium nu va reuși să se vîndă așa cum speră cei care au lucrat la proiect, Motorola – principalul acționar – susține că oricum deja există importante beneficii indirecte. De la know-how pînă la capacitate de producție folosibilă și pentru alte sisteme bazate pe sateliți.

Dar cea mai interesantă parte rămîne poate faptul că pentru prima dată în istoria sa, Terra va avea o "piele" electronică. Echipat cu senzori, acest nou înveliș va putea deschide căi noi pentru urmărirea fenomenelor meteo sau a vînturilor solare. Domnul Robert Galvin, președinte Motorola și totodată fiul fondatorului companiei, crede că acest nou sistem s-ar putea dovedi o unealtă științifică la fel de utilă precum microscopul. "Nimeni nu știa ce va aduce microscopul. Și cu Iridium vom descoperi o mulțime de lucruri surprinzătoare".

Cu siguranță, așa va fi. Cînd au apărut tranzistoarele, nimeni nu prevedea pînă unde va ajunge miniaturizarea – și cît de mult va schimba acest lucru viața oamenilor. Probabil că Iridium nu va rămîne în anonimatul tipic marilor realizări și vom putea citi curînd cu nesaț și cu sufletul la gură istoria celor 11 ani în care s-au lansat cei 66 de sateliți care trebuiau să fie inițial 77 – un 77 care a determinat numele proiectului, după numele elementului din poziția 77 în tabelul periodic al elementelor, iridiul.

Intrarea în linie dreaptă a unui proiect de genul Iridium nu-și găsește loc în medii – nu are cum să concureze cu Campionatul Mondial de Fotbal sau cu lansarea lui Windows 98. Căruia poate că i s-ar putea spune Californium, după numele elementului cu numărul 98 în tabelul periodic al elementelor. Element artificial, radioactiv, puternic emițător de neutroni – un adevărat pericol biologic – cu izotopi avînd perioade de înjumătățire între 1,4 ore și 900 de ani.