Infrastructuri naționale

Eugen Preotu și Hilde Corbu

Alternative pentru comunicații voce/date/imagini – comparație internațională.

UMTS (european) este un frame-work pentru realizarea sistemelor de comunicații mobile din generația 3 și serviciile oferite de acestea în secolul 21. Generația 3 reprezintă evoluția firească a primelor două generații de tehnologii / servicii / aplicații către o soluție universală, bazată pe un standard global. UMTS este un sistem digital mobil multi-funcțional, multi-service și cu aplicații multiple, care asigură comunicații la o rată de 2MBit/s, la nivelul întregului glob și care înglobează facilitățile tuturor tehnologiilor terestre și satelitare: sateliți, celular, telefonia clasică, ATM/ISDN/SDH, cordless, rural, local loop, trunking, paging, radio clasic, multimedia interactiv - CATV, rețele de calculatoare (wireless/cablate), Internet. UMTS trebuie perceput ca o prelungire a tehnologiilor ce astăzi funcționează de sine stătător; el implementându-se pe structura acestora până în 2002.

Tehnologiile menționate pot fi implementate în cele 11 infrastructuri naționale alternative ce pot fi construite ca viabili competitori ai infrastructurii Romtelecom: 4 operatori din cadrul Ministerului Transporturilor (SNCFR, AND, N. Maritime, N Aeriene); 3 operatori ai regiilor autonome de resurse naturale (SN Petrom/Romgaz, Renel, RA Ape); 4 operatori speciali (MapN, MI, STS, SRI).

Acestor 11 menționate, li se adaugă în tabloul general al telecomunicațiilor din România 4 organisme din sistema de comunicații: Ministerul Comunicațiilor, Romtelecom, RA Radiocomunicații, RA Poșta Română, IGC.

SNCFR, AND, N. Maritime, N. Aeriene
Pe plan intern:

Conceptul european de infrastructuri, aplicat și în România.
• În 1994 a fost început programul de reabilitare a drumurilor naționale, cu toate că în acel an, la Creta, România nu a fost inclusă în principalele coridoare europene. La conferința europeană a miniștrilor transporturilor din 1997, de la Helsinki, România a schimbat această decizie, convingând că poziția sa geografică este optimă pentru preluarea coridorului de transport european nr. IV, care traversează Europa de la vest la est și face legătura cu Marea Neagră: Curtici – Arad – Deva – Teiuș – Sighișoara – Brașov – București – Constanța). Astfel vor crește finanțările externe pentru modernizarea drumurilor, începându-se cu autostrada București – Pitești și București – Constanța. România este implicată în coridoarele 4,7,9.
• Forumul economic Franco – Român ’98 a dezbătut în ultima zi tematica „România la răscruce”, analizând argumentele pe care se bazează realizarea coridorului Asia Centrală - Europa, prin România: existența canalului Dunăre - Marea Neagră, dotări complexe ale Portului Constanța, rețeaua de oleoconducte deja existente etc. Idem în Canada, USA, Viena, APCEMN, Crans Montana etc.
• Ministerul Transporturilor a semnat două contracte cu DET Norske Veritas – Norvegia șI Lloyd’s Register of Shipping – Anglia pentru a efectua un audit de evaluare a sistemelor de management al siguranței pentru companiile de navigație maritime și navale sub pavilion român. Contractele menționate completează seria începută cu Germanischer Lloyd – Germania (5.06.98), cu Bureau Veritas – Franța (16.03.98) și cu Ferriby Marine – Anglia (27.03.98).
• Iptana SA și CCCF SA, societăți de mare tradiție în domeniul proiectării și execuției lucrărilor de construcții, sunt folosite în proiectele de infrastructuri. Iptana SA împlinește 45 de ani de activitate și a devenit societatea cea mai importantă în domeniul studiilor privind infrastructurile transporturilor rutiere, navale și maritime din România. CCCF SA s-a specializat în lucrări de cale ferată, drumuri și poduri, construcții hidrotehnice, construcții metalice, metrou, câștigând Trofeul Calității din 1994.
• La Frankfurt pe Main a fost deschisă prima reprezentanță SNCFR în străinătate, care are drept scop promovarea imaginii SNCFR și creșterea volumului de marfă pentru transportul feroviar. Biroul va urmări realizarea unor legături operative cu administrațiile de cale ferată din Germania, precum și furnizarea de informații privind prestațiile SNCFR, regimul zonelor libere, târgurile internaționale din domeniu.

Proiecte de comunicații / informatică:
• Proiecte creditate pentru Ministerul Transporturilor: 450.000 $ - modernizare Aeroport Otopeni, 257.000 $ sistem computeri zat de emitere bilete, 128.000 $ - mo der- nizarea punctelor de frontieră, 450.000 $ - modernizarea portului Constanța.
• Portul Constanța dispune de cel mai complex sistem de comunicații digitale, constând în centrale telefonice Ericsson de 3.000 de linii, fibră optică, radiorelee și sistemul trunking EDACS.
• 3500 km rețea de telecomunicații pe fibră optică, proiect bazat pe 260.500 $, finanțare SUA / Agenția de Comerț și Dezvoltare, finanțare nerambursabilă
• Ericsson a realizat în colaborare cu SNCFR instalarea unor sisteme de transmisiuni SDH și PDH pe fibră optică pe ruta București - Ploiești, precum și un sistem de transmisiuni de date X.25.
• S-a terminat instalarea rețelei SDH pe fibră optică în Moldova și sudul țării (1800 km), realizându-se cablarea prin traversarea Dunării pe sub apă, la Galați și Călărași.

Proiecte pentru infrastructuri în transporturi.

Firme recunoscute în domeniu, arată necesitatea realizării unor sisteme de comunicații voce/date/imagini, cu noduri de acces în backbone-ul public:
• SNCFR și firma Dietrich Ferroviaire din Franța au semnat un contract în valoare de 57 mil USD pentru modernizarea unor vagoane CFR, care vor fi apte să circule cu viteze de 160 Km/h, lucru ce va fi posibil peste 2 ani, când se vor moderniza și terasamentul căii ferate. La licitație au participat firmele ABB Daimler Benz Transportation – Anglia, Recon – Germania, Renfe și Tecnicas Modulares e Industrailes – Spania. Locomotivele vor fi modernizate de General Motors și Siemens.
• SNCFR și Siemens AG au semnat un contract în valoare de 21 mil USD pentru modernizarea a 24 de locomotive electrice de 5.100 KW, proiect finanțat de BERD și care va fi definitivat în 2000.
• Este prevăzută o investiție de 90 mil USD (72 mil USD pentru infrastructură și 22 mil USD pentru parcul de trenuri electrice) pentru realizarea primei linii pilot de metrou ușor din București. Linia se va axa pe traseul tramvaiului 41, unind la o viteză dublă de transport cartiere ca Alexandria, Tudor Vladimirescu, Dr Taberei, Militari, Crângași, 1 Mai, Aeroport Băneasa.
• Dunărea este luată în calcul pentru coridorul european Marea Neagră - Dunăre – canal Rhin/Main – Marea Nordului. Puncte strategice în România: Brăila/Galați, Constanța, Oltenița, Giurgiu, Turnu Severin.
• Aeroporturi internaționale – anexă separată.

Pe plan internațional:
• UE: Comisia Europeană a pus la punct un plan de modernizare a drumurilor, căilor ferate, aeroporturilor și porturilor din țările est-europene, al cărui cost de 110 miliarde USD să fie suportat în cea mai mare parte de statele respective, care vor fi obligate să cheltuiască 1.5% din PIB din prezent până în 2015. Planul cuprinde 18.000 km de drumuri, 20.000 km de căi ferate, 38 de aeroporturi și 27 de porturi maritime și fluviale. Țările vizate sunt: România, Bulgaria, Cehia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia. Până acum UE a furnizat acestor țări 2.2 mili arde USD, iar în perioada 1998 – 2000, ajutorul va fi de 500 de mil ECU pe an.
• Ungaria: Pe baza unui studiu elaborat la inițiativa Centrului European pentru Studii Politice, Ungaria va aloca 13 miliarde ECU pentru dezvoltarea drumurilor naționale și a căilor ferate.
• Germania: Compania Deutsche Bahn (40.000 km de cale ferată) deține 50.2 % din Mannesmann Arcor, un „new entry” pe piața germană de telecomunicații alături de Viag si o.te.lo.
• Franța: France Telecom Mobiles are în proiect oferirea serviciilor specifice GSM pentru călătorii din trenurile Intercity TGV, care circula cu viteze de 300 km/h pe ruta Paris – Lyon. Pentru acoperirea radio a distantei de 433km , FTM a instalat stații de bază de o senzitivitate ridicată, capabile să preia semnalul celulelor la 30 de secunde.
• Franța: Compania de căi ferate din Paris folosește de 1 an sistemul Tetrapol realizat de Matra Communications of France, iar acum este implicată într-o licitație pentru construirea unei rețele publice Tetra.
• Franța: Sunt aprobate 32 de licențe PAMR (Private Access Mobile Radio), însă doar 3 operatori s-au impus prin servicii și acoperire: Sogera / France Telecom, Bouygues, Regiocom.
• Anglia: Agenția guvernamentala DVLA (Driver and Vehicle Licensing Agency) folosește rețeaua mobilă a companiei RAM, prin care, în câteva secunde, se poate afla daca un autovehicul este înregistrat sau nu, dacă are plătite la zi taxele pentru circulația pe autostrăzi, când a fost făcută ultima revizie tehnică, care sunt antecedentele conducătorului auto etc. Pierderile din neplata taxelor de înregistrare și de drum au fost evaluate la 175 mil GBP, din care s-au recuperat (în perioada august 1997 – martie 1998) 4.4 mil GBP prin descoperirea a 2000 de mașini neînregistrate.
• Suedia: Operatorul Telia a format o alianță cu compania Thoreb (deținătoarea controlului asupra transportului public in Suedia), alianță în care deține 51 %. Telia a investit 24 mil coroane suedeze pentru modernizarea rețelei sale mobile pentru a urmări si localiza tramvaiele și autobuzele. Informații privind acestea sunt disponibile publicului în timp real, putând fi vizualizate pe ecranul telefonului celular GSM sau pagerului Ermes.
• Finlanda: Un exemplu „fun” - Telecom Finland a inițiat un proiect pilot privind comerțul electronic via GSM. A fost implementat un circuit special care permite posesorilor de autovehicule să-și spele mașina formând un cod dedicat de la telefonul lor mobil (co dul respectiv permite identificarea abonatu lui pentru plata serviciului, precum si se lec ta rea modului de spălare dorit). Costul con vorbirii acoperă costul serviciului. Aceasta noutate a dus si la ideea unei apropieri între industria băuturilor răcoritoare și operatorii din comunicații, permițând cumpărarea de sucuri de la tonomate cu telefonul celular, suma trecându-se pe factura abonatului.


BYTE România - august 1998


(C) Copyright Computer Press Agora