Conexiunea la contemporaneitate

Romulus Maier
Interviu cu dl. Adrian Iacob, Executive Director Lockheed Martin Int’l, România

Rep.: Unul dintre cele mai importante acorduri semnate cu ocazia vizitei prezidențiale în SUA, prin prisma sectorului de tehnologia informației și comunicații (TIC), este acordul semnat între Lockheed Martin și Romtelecom. Ce amănunte ne puteți da despre acest acord?

Adrian Iacob: De fapt, în SUA s-au semnat două acorduri cu Lockheed Martin. Primul acord, semnat cu Comisia Națională de Informatică, privește cooperarea în domeniul Tehnologiei Informației si pune în evidență intenția Corporației Lockheed Martin de a participa, dacă va fi solicitată, la elaborarea strategiilor de dezvoltare a informaticii în România. De asemenea, Lockheed Martin își manifestă intenția de a fi prezentă în și de a coopera cu România pe termen lung în domeniul TIC. Al doilea acord privește telefonia rurală în România. Lockheed Martin va acționa ca integrator de sistem și va furniza servicii împreună cu Romtelecom, în cadrul unui model de "business" care urmează să fie stabilit, împreună cu Rom telecom, în perioada care urmează. Acordul statuează doar interesul celor două părți de a urmări dezvoltarea acestei afaceri în timpul cel mai scurt posibil. Așa cum s-a menționat și în comunicatul de presă, este vorba de peste 3.000 de sate care vor fi conectate la rețeaua telefonică prin satelit în mai puțin de 18 luni. Nu este vorba doar despre conectarea telefonică în sine ci și de transfer de date, fax și, ceea ce nu este lipsit de importanță, de crearea a peste 3.000 de locuri de muncă, pentru că în fiecare stat modelul de afaceri presupune existența unui distribuitor local de cartele, care va încasa o parte din veni tul încasat din vânzarea cartelelor telefonice. Modelul vizează nu numai marele public ci și școlile, primăriile, ceea ce va permite pătrunderea Internetului în zona rurală și, de ce nu, ceva mai încolo, realizarea a ceea ce se numește învățământ la distanță. Timpul este cel care ne va arăta în ce măsură acest proiect se va transforma într-o afacere reală.

Rep.: În ce alte proiecte TIC este implicată compania Lockheed Martin în România?

A.I.: În momentul de față, nu suntem implicați în nici un proiect concret, dar avem intenții în acest sens. Împreună cu firma ICL participăm la licitația pentru sistemul informatic aferent SNCFR, așa-numitul proiect IRIS, în care oferim ceea ce se numește "advanced options". Cu alte cuvinte, este vorba despre sisteme moderne, cu un grad ridicat de automatizare, pentru achiziția datelor referitoare la calea ferată. Este vorba despre imaginea satelitară determinarea cu sisteme GPS a poziției materialului rulant, dezvoltarea unui centru de antrenament pentru personal și conversia documentației tehnice în format electronic. Acestea sunt opțiunile cu care Lockheed Martin participă, împreună cu ICL, la proiectul SNCFR.

Folosirea imaginii satelitare presupune utilizarea unui satelit, care va fi lansat în curând de către Lockheed Martin, pentru a prelua imagini ale terenului la diverse rezoluții, în cazul de față este vorba despre o rezoluție de 1 m, imagine color, ceea ce înseamnă că, de exemplu, se va putea afla dacă traversele sunt din ciment sau din lemn. Se vor putea inventaria și ceea ce ei numesc "lucrări de artă": poduri, tunele, clădiri, poziția sema foa relor, macazuri. Inventarul tuturor acestor elemente va putea fi făcut automat, cu sisteme de recunoaștere automată a formelor, a structurilor și se va stabili cu precizie pozi ționarea acestor mijloace fixe cît și a unora din caracteristicile lor.

În ceea ce privește determinarea poziției materialului rulant cu ajutorul sistemului GPS, (Lockeed Martin este operatorul mondial al rețelei de sateliți GPS, rețeaua de satelit aparține statului american, dar serviciul este oferit de către Lockheed Martin) este un lucru de mare importanță pentru SNCFR care anual rătăcește, din motiv de eroare umană, un număr important de vagoane și care ar avea nevoie de un astfel de sistem.

În ceea ce privește manualele tehnice, acestea vor fi convertite în format electronic printr-un sistem de recunoaștere optică a ca racterelor și de scanare/vectorizare a desenelor. Dar nu numai atât, acestea vor fi organizate și pe sisteme și subsisteme, pe capitole și accesul va fi ierarhizat pe bază de hyperlink-uri.

Sistemul de antrenament ar urma să fie implementat în momentul privatizării SNCFR, lucru care sperăm că se va întâmpla cât de curând, și presupune atestarea operatorilor, a instituțiilor de execuție și de întreținere a căii ferate. Aceasta presupune organizarea unui centru de antrenament care să selecteze personalul, pregătirea personalului, training-ul de recurență și certificarea acestuia. Centrul nu va putea fi ope rat decât de către Ministerul Trans - porturilor, care va trebui să aibă autoritatea de certificare. În acest domeniu, Lockheed Martin poate furniza începând de la sisteme complexe, ca simulatoarele de locomotivă, până sisteme mai simple de antrenare bazată pe calculator - Computer Based Training (CBT).

Rep.: În ce alte domenii TIC dispuneți de soluții și experiență pe plan mondial?

A.I.: Vânzările Lockheed Martin în domeniul tehnologiei informației ating suma de 6 miliarde USD anual. Aceste venituri sunt obținute din proiecte cum ar fi: recensemântul (census) sau registrul populației: pregătirea recensământului din anul 2.000 în SUA la care Lockheed Martin lucrează la culegerea, conversia electronică a documentelor, stocarea și managementul lor; sisteme de cadastru, în care avem o experiență considerabilă, îmbinând tehnologiile spațiale, plus GPS, plus măsurători în teren cu sisteme avansate, de obicei bazate pe "di fferential" GPS, ceea ce duce la precizie de ordinul centimetrilor. Un alt domeniu în care activăm este recunoașterea amprentelor digi tale și ceea ce se numește "law enforcement" (întărirea legii), care merge de la recunoaș terea amprentelor digitale până la suprave gheri de granițe si a punctelor de frontieră (recunoaștere de persoane după fotografia din pașaport), sisteme de fluidizare și control a traficului rutier (E-Z pass - trecerea rapi da a punctelor de taxare pe autostrăzi) și, în gene ral, aplicații care presupun integrarea de sisteme. Un alt gen de proiect îl constituie ceea ce se numește "distance learning" (învățarea la distanță). Astfel de sisteme au fost deja implementate. Un alt proiect este legat de sistemele poștale și se referă la preluarea cores pondenței, recunoașterea ca racterelor și distribuția automată a cores pondenței către diverșii destinatari, sistem care se află si el deja în operare în SUA. Mai sunt și aplicații în domeniul militar, dar interesul nostru este îndreptat în principal spre serviciile civile, pentru rezolvarea pro blemelor guvernamentale. În special în România, în ciuda faptului că Lockheed Martin a fost percepută ca o companie militară - de obicei, atunci când se vorbește despre Lockheed Martin, lumea se gândește la avioanele F16 si C130 Hercule – Lockheed Martin a intrat în principal în domeniul infrastructurii, atât cea de ma nagement a traficului aerian cât și, încercăm acum, în cea de management a căilor fera te. Pe scurt, Lockheed Martin încearcă în România să răspundă necesităților actuale ale României.


Secțiunea LANTIMES - septembrie 1998

BYTE România - septembrie 1998


(C) Copyright Computer Press Agora