Pierderi și câștiguri în Internet

Privită prin binoclul investitorului, Sfera Internet pare mai degrabă o gaură neagră decât o stea norocoasă. Companiile Internet( mai ales ISP-iștii), înghit resurse fără a genera un cash-flow suficient măcar pentru a acoperi cheltuielile, ca să nu mai vorbim de profituri, tot mai potențiale și mai viitoare. În diverse domenii legate de Internet exemple de căderi abundă: AOL, unul din cei mai renumiți furnizori de servicii cu valoare adăugată era să dea faliment, Netscape se târâie și ar fi murit fără spriji nul lui Sun(plus concurența Microsoft). Apropo, cine mai vorbește de Network Computer azi ? Până în prezent se cunoaște o singură companie care a înregistrat veni turi financiare solide din Internet: Cisco.

Fluxul investițional însă continuă să rămână puternic în Industria Internet, cheltuindu-se bani buni pe idei și competențe specifice. De ce totuși intră bani în Internet, fără nimic spectaculos să se fi întâmplat în planul dividendelor, după ani de așteptări? POTENȚIALUL este răspunsul. Industria IT&C este motorul investițional din SUA, iar Internetul este copilul cel mai reușit al acesteia, chiar dacă încă până acum nu s-au găsit mijloace de fructificare în cash ale perspectivelor. Sunt semnale din toate direcțiile care arată că mediul Internet poate crea noi relații și conjuncturi ce te pot îmbogăți, cu avantaje în toate domeniile economice(așa cum s-a întâmplat și cu PC-ul). Parcurgem o nouă revo luție tehnologică prelungită din cea a calculatorului. Strategii știu că, peste foarte pu țini ani, principalul consumator de cablu nu va mai fi vocea, ci datele. AT&T a cumpărat acum o lună unul din cel mai mare furnizor de servicii Internet și de cablu din America (TCI), confirmând orientarea puternică a pieței de comunicații terestre spre date. Vocea va migra spre wireless sau IP, deci tot date, dar nu pe cablu. Este o problemă de timp până când vocea pe cablu va avea un cost de transport superior celui wireless, fără a mai vorbi și de alte avantaje comparative.

Web-ul o bursă

Web-ul este cea mai mare bursă. Prima bursă cu adevărat globală. Practic, poți găsi prețuri cam la orice, sau cel puțin o minimă informație asupra oricărui obiect sau producător. Este un bulgăre care crește, alimentat de faptul că deja totul se face pe calculator, ceea ce face ușor trecerea în rețea a oricărei informații. Problema este cum să capitalizezi, să faci bani, din această viitură informațională. Comerțul prin Internet este mai mult frenezie declarativă, fiind respins de oameni datorită riscului, a abuzurilor deja consumate la plata cu carduri și a altor motive, ceea ce va face problematică dezvoltarea comerțului electronic public (plus că e mai plăcut să mergi să vizitezi pe bune un magazin decât să consulți poze pe un monitor. Și apoi, ce să faci cu timpul liber?!) ÎNSĂ, comerțul între societăți va fi puternic influențat, dar nu ca mijloc de plată, ci ca mijloc de dispersie a informației. Deja se vorbește de un impact economic global generat de scăderea gene rală a prețurilor datorită circulației îmbună tățite a informației comerciale, dintre cumpărător și vânzător. Această influență, în creștere, se manifestă în costuri diminuate și se va măsura în procente din produsul glo bal brut, deci va fi foarte importantă.

Primele profituri din Internet vor veni din vânzarea de competență specifică și iată răspunsul la întrebarea de ce se fac investiții serioase în tehnologia Internet de câțiva ani, fără ca dividende importante să iasă de undeva(încă).

Interacțiunea Internetului cu lumea bancară nu poate să nască efecte comerciale directe, ci doar de eficiență. Adică, a folosi Internetul ca un canal principal de servicii bancare pentru clienți persoane fizice nu poate produce nimic interesant din punct de vedere al profitului. Acest lucru nu s-a produs nici în alte țări mai dezvoltate și nu se va produce nici în România (Atenție, nu este vorba de electronic banking, o astfel de soluție pe suport Internet fiind o treabă bună. Noi discutăm de canalul bancar Internet ca homebanking). Din punct de vedere al eficienței organizației bancare, Internetul (Intranetul) este o soluție modernă, cu multe avantaje.

La noi, CEC-ul se informatizează

Este remarcabil că una din cele mai slabe bănci din punct de vedere al servicii lor(sedii cu interioare sărăcăcioase și nefuncționale, instrumente de economi sire neschimbate din comunism, cea mai slabă infrastructură informatică) să aibă cea mai puternică și modernă aplicație Internet(Intranet) din țară. Banca se numește CEC, iar aplicația Intranet (CEC NET) este un semnal pozitiv că în sfârșit se întâmplă ceva din punct de vedere al modernizării. Aplicația este prie tenoasă și bine structurată, având o componentă destinată publicului larg, ca sursă de informații generale(adresa pe web nu este valabilă încă din păcate, cu toate că aplicația este funcțională ca Intranet). Valoa rea aplicației constă însă ca instrument intern de lucru. Fără a fi expert în IT, managementul băncii poate avea acces în timp aproape real(când baza de date a aplicației va fi dinamică) la situația soldurilor generale(captate automat, deci ieftin). Dispersia informației poate fi reali zată geografic (folo sindu-se principiul GIS în mod sugestiv), inclusiv până la nivel de punct de lucru, atunci când informatizarea va atinge un grad avansat în această instituție. Până acum, situația generală a activelor, balanța de intrări și ieșiri cât și celelalte raportări generale se realizau într-un interval de timp de peste o lună. De aici până la arhivare și studii de optimizare nu este decât un pas, fără să mai vorbim și de alte aplicații diverse care pot fi distribuite în rețea(în prezent fiind funcțională o fereastră legată de personal). O aplicație bancară care să aibă încorporată tehnologie Internet la nivelele de bază(cât mai jos, adică me diul de comunicație) ar putea fi o soluție elegantă, utilă, ieftină, ușor de instalat și dezvoltat. După părerea noastră, modelul CECNET este exact ceea ce are nevoie CEC-ul acum și poate fi recomandată cu încredere și altor instituții ale statului, cum ar fi, de exemplu, Banca de Trezorerie din Ministerul Finanțelor.

Principala și cea mai dificilă problemă pe care o are CEC-ul, din punct de vedere al construcției soluției IT, este că oricât de mari ar fi eforturile, trebuie să se simtă neapărat și la client o modificare în bine a serviciilor. Pe bătrânelul de 75 de ani care are trei pensii la CEC nu-l va interesa să viziteze pagina web a CEC-ului, ceea ce ne face să recomandăm ca nu cumva, duși de vria tehnologică, să se risipească resurse oferind servicii de electronic sau home banking către o piață vidă. Bătrânelul ar avea nevoie să-și plătească prin virament cele câteva facturi(telefon, curent, etc), dările către stat, ca să nu-și mai piardă sănătatea și vremea prin troleibuze, să-i intre pensia automat în cont, fără să mai dea semnătură(alt drum), să nu mai stea pe la cozi și să aștepte confirmarea soldului atunci când e la băi, cât și altele. Dacă CEC-ul ar avea o viziune modernă, orientată către client, s-ar putea recupera poziția ce i se cuvine(în fond este cea mai mare bancă din Europa Centrală ca rețea). Echivalentele CEC din Ungaria(OTP) sau Cehia (Ceska Sporitelna) sunt în grupul primelor două bănci din țările lor ca valoare active admi nistrate, pe când CEC-ul este pe locul 5-6 în sistemul bancar românesc, repetăm, în ciuda celei mai mari rețele din regiune. OTP și Ceska Sporitelna oferă de mult serviciile care ar ferici orice client în România.

BYTE România - septembrie 1998

(C) Copyright Computer Press Agora