Ul tima conferintă europeană din domeniul IT - EITC '95 s-a desfăsurat la Brussels între 27-29 noiembrie 1995. Prin amabilitatea domnului profesor Pusztai Kalman de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Calculatoare, am avut acces la materialele acestei conferinte precum si la alte materiale foarte interesante, cu sprijinul cărora voi încerca să creionez o imagine "la zi" a aceestui fascinant domeniu - Tehnologia Informatiei, impactul său social precum si efortul Comunitătii Europene pe acest front, efort în care noi românii ar trebui să fim mai prezenti decît sîntem. Dar o situatie cel putin precară a învătămîntului românesc, care pare să se perpetueze încă, face ca profesorii nostri să poată participa la astfel de evenimente majore doar prin sprijin financiar neguvernamental. Si una dintre institutiile care discret, dar continuu, mai acoperă din lipsurile ministerului este Fundatia Soros, care, si în acest caz, a sponsorizat participarea la această conferintă.
Rapida integrare a tehnologiilor informationale si de comunicatii în vietile noastre profesionale si private este pe cale să transforme societatea noastră într-o "societate informatională", cu cresterea volumului de informatii, privite ca o resursă economică de bază. Un spatiu de noi oportunităti economice si sociale se deschide, aducînd cu el noi provocări. Tema acestei European IT Conference, pe scurt EITC '95, a fost Gestiunea Schimbării, iar conferinta s-a focalizat asupra provocărilor pentru indivizi, întreprinderi si sectorul public, în privinta contributiilor si adaptării la societatea informatională.
Conferinta a oferit sansa explorării ultimelor tehnologii informationale precum si prilejul de a participa la dezbateri în jurul unor mese rotunde asupra aspectelor sociale si culturale ale societătii informationale.
Prima parte a conferintei a fost dedicată problematicii tehnologice, oferind o platformă pentru schimbul de informatii în tehnologii de vîrf precum si în rezultatele unor proiecte din programul Esprit, cel mai important program de cercetare si dezvoltare în IT al comunitătii europene. Deschiderea conferintei, al cărei organizator principal a fost Comisia Europeană, Directoratul General III Industrie, i-a revenit domnului M. Spindler, Presedinte si CEO, Apple Computer Inc., Cupertino, USA.
În continuare au început prezentările lucrărilor, care s-au desfăsurat în patru sectiuni paralele. Am ales pentru fiecare dintre acestea o temă discutată, care sper că va sublinia importanta problematicii abordate.
Suntem prinsi într-o revolutie a informatiei. Abilitatea de a accesa si gestiona informatia a devenit din ce în ce mai necesară în viata de zi cu zi. Într-adevăr, a fi bine informat oferă avantaje competitive si, pur si simplu, te ajută să-ti realizezi mai usor necesitătile sau dorintele. În acelasi timp, există pericolul să creăm o lume în care individul să devină sufocat de volumul imens de informatii sau să devină alienat de noile tehnologii. Care dintre solutiile tehnologice sînt disponibile în a oferi individului posibilitatea unei interactiuni efective si naturale cu noile infrastructuri? Corespund astfel de solutii necesitătilor utilizatorilor, au ele potential comercial? - Iată doar cîteva probleme si întrebări.
Una dintre sesiunile acestei sectiuni a avut tema "Interfete inteligente" si a fost prezidată de dl. B. Anderson de la Rank Xerox Research Centre, Marea Britanie. Cei patru vorbitori au fost, dl. B. Buxton de la Universitatea din Toronto, Canada - care, ca "demonstratie de fortă" s-a aflat doar ca imagine si sunet, via Internet, dl. M. Cavazza de la Thomson-CSF, Franta; dl. S. Morita de la Fujitsu Laboratories Ltd., Japonia; si dl. B. Spence de la Imperial College of Sciences and Technology, Marea Britanie. S-a discutat despre serviciile informationale ale căror succese comerciale si adoptare va depinde de disponibilitaltea lor la un cost scăzut dar si de usurinta utilizării interfetelor. Pentru a furniza astfel de interfete este necesară o nouă abordare în design, centrată spre om - astfel încît să oglindească caracteristici fundamentale psihice, cognitive si comportamentale, permitînd informatiei să fie dată si receptionată pe căi naturale si eficiente. Trebuiesc găsite noi forme de comunicare interpersonală, precum si noi căi de participare si diverisment si noi feluri de servicii imformationale.
Sectorul public este privit de multi ca ineficient, încet în răspunsuri si opac în ceea ce face. Totusi, IT poate contribui la fluidizarea operativitătii serviciilor publice, oferind servicii mai bune cetătenilor, făcînd procesele interne mai transparente si asigurînd tuturor un acces mai usor la informatii. Aceste obiective pot fi realizate printr-o standardizare corespunzătoare a măsurilor legislative si prin a oferi fiecăruia siguranta si securitatea dorită. Alte provocări cu care se confruntă sectorul public includ îmbunătătirea accesului publicului la informatii si asigurarea unei gestiuni mai întelepte a resurselor.
Spre exemplificarea tematicii acestei sectiuni voi enumera tematicile prezentate. Acestrea au fost, în ordine cronologică: Siguranta, securitatea si reglementările; Proviziile de informatii; Accesul la informatii; Mediul - gestiunea resurselor; si Energia - gestiunea resurselor. Toate sunt probleme la fel de importante pentru orice sector public, din orice tară, fie ea comunitară sau nu. Mă întreb cîte urechi care trebuiau să asculte măcar, si să gîndească româneste apoi, au fost prezente?
Lumea afacerilor se schimbă profund si rapid. Apar noi tipuri de relatii între furnizori, clienti si competitori, pe măsură ce îsi unesc eforturile pentru dezvoltarea s-au deschiderea unor piete noi si pentru a răspunde rapid noilor oportunităti. Provocările pentru întreprinderi se concretizează în nevoia de acces în timp util la informatiile necesare si de a se lega fără efort la sistemele computationale sau de comunicatii din ce în ce mai complexe. Cea mai mare provocare este resimtită de structurile organizationale, care trebuie să se adapteze noilor conditii.
Dintre multele tematici ale acestei sectiuni am ales spre exemplificare una care este cel putin vitală si pentru noi. Ea s-a numit "Transformarea întreprinderii" si a fost prezidată de dl. M. Gardiner de la Ernst & Young, Marea Britanie. Sesiunea a abordat căile prin care o întreprindere trebuie să se schimbe pentru a rămîne competitivă. Schimbările necesare implică noi concepte si paradigme cum ar fi "Întreprinderea virtuală", extinderea interesului întreprinderilor si consumatorilor. Noi metodologii si abordări contribuie de asemenea la aceste schimbări - cum ar fi modernizarea mecanismelor de afaceri (business preocess reengineering), managementul calitătii totale (Total Quality Management) sau procedurile de testare. Noul domeniu al tehnologiilor pentru procesele de afaceri (Tehnologies for Business Processes) din cadrul programului Esprit se adresează acestui domeniu într-o manieră integratoare si din perspectiva afacerilor. Sesiunea a atacat diferite aspecte ale transformărilor întreprinderilor pe baza unor proiecte lansate si a unor activităti din domeniu, exemplificînd de asemenea cu aspecte ale unor proiecte finantate în tări necomunitare.
Aici sîntrem acasă, adică la noi - în lumea calculatoarelor. Voi prezenta pe scurt fiecare temă si problematica abordată, din nou folosindu-mă de cronologia programului conferintei.
Astăzi cea mai eficientă interfată o reprezintă imaginile bi-dimensionale combinînd informatii sub formă de text, grafică si video. Chiar gîndindu-ne că tehnologia respectabilă a tubului catodic se asteaptă să mai reziste o vreme, pentru viitorul previzibil tehnologia ecranelor plate cîstigă rapid un sector important al pietei, în aplicatii unde se cere portabilitate, mărime mare de ecran, remanentă mică si fiabilitate mare.
Productia la un pret scăzut într-o economie cu salarii mari este un scop realizabil în cazul împachetării componentelor de siliciu? Această sesiune a discutat despre împachetare ca unul din factorii prin care se poate atinge o structură de costuri competitivă în lumea componentelor; tehnologii de împachetare; procesul de automatizare si tendintele între munca ieftină, costurile de transport si investitiile în echipamente sofisticate de automatizare.
Arhitecturile deschise sînt cheia către o piată deschisă în IT, permitînd o deschidere si un acces rapid pentru noi protagonisti si noi produse precum si portabilitatea si interoperabilitatea între diferitele platforme. Sesiunea a abordat problematica arhitecturilor de sisteme paralele si distribuite precum si interfetele software si hardware deschise.
Una din institutiile înfintată în sccopul promovării si difuzării tehnologiilor noi, validarea impartială a rezultatelor cercetărilor si consultantă în procesul cercetării tehnoloice este Euro-CASE - European Council of Applied Science and Engineering, care, împreună cu organizatorii Conferintei, a organizat expozitia rezultatelor diferitelor proiecte Esprit si ceremonia decernării premiilor celor mai inovative tehnologii si produse europene ITEA '95 .
Cu ocazia acestei expozitii a fost organizată si o cybercafé. Cybercafenelele sînt un fenomen nou si fascinant. În Europa s-au deschis peste 50 astfel de localuri care în jurul serviciilor de acces Internet, oferă posibilităti de divertisment, programe de artă alternativă, informatii de afaceri sau, pur si simplu, un loc de discutii si petrecere a timpului avînd la îndemînă virtualitatea.
Programul Esprit al Comunitătii Europene pentru cercetare si dezvoltare, are deja o vechime care îi conferă respectabilitate, dar, lucrul cel mai important sînt rezultatele de exceptie ale multora dintre programele sale. În prezent se derulează sute de programe între institutii de învătămînt si companii private, între institutiile din tările comunitare si între acestea si tări din Europa Centrală, Noile State Independente, Asia sau tările mediteraneene. Răsfoind doar sumar raportul asupra proiectelor, grupurilor de lucru si retelelor acestui proiect, trebuie făcute cîteva remarci. Din totalul de 176 de proiecte - toate avînd o tematică exceptională ca importantă în cercetarea IT - remarc cu tristete că proiectele în care sînt implicate institutii din tara noastră sînt rusinos de putine. Si dacă n-am sti că Universitătile noastre nu au destui profesori si sînt putine, si tot ar trebui să ne fie rusine că se găseste atît de rar simbolul RO. Si să nu uităm că aceste proiecte înseamnă muncă împreună cu parteneri din vest, finantati de Comunitate si la care ar putea participa nu numai Universitătile sau Institutele de cercetare ci si firmele particulare - cele fără de care cercetarea rămîne închisă în laborator, nu transformă si nu ridică nivelul unei societăti la standardele moderne de viată la care încă mai aspirăm să le avem aici.
Pînă la urmă, dacă tot vrem să restructurăm societatea românească, această oportunitate de a "sări" peste etapele parcurse în vest pînă aici si de a intra cu curaj în acest efort abia început de trecere la societatea informatională, este o sansă ce nu trebuie ratată. Este si o optiune politică de a vrea pe lîngă pîine si acoperis, comunicatiile si informatia, de a ne creste copii egali în posibilitătile de cunoastere cu oricare altii.