CeBIT 96: Spectacolul tehnologiei

Mircea Sârbu

Intro

Cred că pentru orice jurnalist, prima vizită la CeBIT nu poate fi decît un esec. Patru sau cinci zile se dovedesc cu totul insuficiente pentru a surprinde o imagine cît de cît coerentă a imensei expozitii. Sfatul întelept pe care l-am primit de la cei pătiti suna cam asa: "Stabileste-ti cîteva obiective, teme sau subiecte de interes. Documentează-te cît poti înainte. Rezervă-ti prima zi pentru stabilirea planului de bătaie si recunoasterea terenului. Atacă direct si exclusiv pe aceste domenii. Orice tentativă de a fi exhaustiv te va pierde". Un sfat bun, pe care din păcate nu l-am urmat.

Dar pentru oamenii de afaceri, Expozitia se cheamă Tîrg si este o adevărată mană cerească. Practic, toti posibilii parteneri de afaceri în domeniile tehnologiei informatiei si telecomunicatiilor sînt pentru o săptămînă adunati la un loc si, mai ales, sînt disponibili. În timp ce ziaristii îsi permit de cîteva ori pe zi să se urce în cîte un microbuz verde cu inscriptia Presse, să meargă la Centrul de Presă si să se prăbusească într-un fotoliu cu o cafea tare în fată, soarta businessman-ului este mai grea. Telefoanele celulare sunînd continuu, pas grăbit spre cine stie ce pavilion îndepărtat, întîlniri contramandate, reprogramate, amînate (dar în nici un caz uitate)... O goană nebună.

În fine, o a treia categorie este "simplul vizitator", profanul. Acesta se deosebeste de jurnalist prin faptul că plăteste 50 de mărci la intrare, iar de businessman prin faptul că-i numără. În rest, poate să stea linistit la o masă într-unul din cele aproape 40 de restaurante din complex, sau să mănînce un cîrnat si să bea o bere la una din nenumăratele tonete si snack-baruri, să admire manechinele din pavilionul 15 (uneia dintre ele, plasată într-un fel de balcon, o briză savant amplasată îi ridica discret vaporoasa rochie...), poate să zburde prin Word Wide Web într-una din cafenelele Internet din standuri, poate să se aseze pe treptele din lemn ale "podului" Hewlett-Packard din Halle 21 si să admire multimea misunînd, poate să asiste la un spectacol live de jazz si dans într-un spatiu cu aparentă industrială din standul Sun... Si multe, multe altele.

O nouă pozitionare

Dar, în culise, tocmai acestui "simplu vizitator" i se pregăteste debarcarea. Organizatorii (Deutsche Messe AG) încearcă să impună un nou "model CeBIT", promovînd expozitia ca fiind destinată cu precădere specialistilor, profesionistilor (incluzînd aici oamenii de afaceri, tehnicienii, presa de specialitate, etc). Cîteva măsuri în această directie au fost scurtarea duratei tîrgului de la opt la sapte zile si scumpirea biletului de intrare de o zi pentru vizitatorii "privati" (desi în Germania acest cuvînt nu are conotatiile de pe la noi). Rezultatul imediat a fost scăderea numărului acestora de la 218.000 anul trecut, la 140.000 anul acesta, în paralel cu asteptata crestere a numărului de "professionals" la mia de vizitatori.

Măsurile, si implicit noua orientare, a fost în general agreată de expozanti (de remarcat că numărul acestora a crescut de la 6.111 la 6.507) deoarece consideră că a condus la "o expozitie mai concentrată si mai eficientă" si deoarece le-a redus cheltuielile.

Un "efect lateral" mai greu de prevăzut a fost faptul că, datorită acestui show "mai concentrat", expozantii nu prea au mai avut timpul si energia să se viziteze între ei (mai ales concurentii directi). Cu toate acestea CeBIT-ul si-a păstrat, ca de altfel toate manifestările similare, caracterul "monden", fiind un loc unde multă lume cunoscută se adună, se revăd, mai schimbă o bîrfă, o glumă... Si mai ales, o afacere.

Asadar, CeBIT tinde să devină o manifestare pentru profesionistii din IT si telecomunicatii. Însă noutatea majoră este că Deutsche Messe va organiza la sfîrsitul verii CeBIT HOME, o expozitie specializată pe informatica de larg consum, un festin destinat cu precădere (aparent) năpăstuitului "private visitor".

Europa?

O chestiune interesantă ar fi următoarea: Cît de german, european sau mondial este CeBIT? Punctele de vedere din care se poate aborda problema sînt diverse.

Din punctul de vedere al organizării expozitia este, fără îndoială, germană. Mirarea est-europeanului (si nu numai) nu cunoaste limite: totul functionează, totul se desfăsoară exact si precis.

Pe de altă parte, absolut toată lumea implicată într-un fel sau altul în expozitie vorbeste engleza. Toate conferintele din sectiunea "Corporate Lectures" au fost traduse în căsti în limba engleză, iar multe altele s-au tinut doar în engleză. Cu toate acestea, prezentările din standuri s-au desfăsurat aproape exclusiv în germană, iar mapele de presă au fost în proportie de cca. 80% doar în germană.

Numărul expozantilor germani a fost de aproape 4.000, fată de cca. 2.500 din afara Germaniei. Cu toate acestea, se poate spune că cele mai importante firme din America de Nord n-au lipsit nici anul acesta (în total peste 500 de expozanti, în frunte cu IBM, răspîndit în 5 pavilioane). Surprinzătoare pare ofensiva asiatică, Taiwanul fiind pe locul al doilea între tările străine, cu peste 300 de expozanti. Foarte bine plasată este si Australia (peste 120 de expozanti).

Companiile prezente si-au orientat eforturile comerciale în principal spre cresterea vînzărilor pe piata germană, abia în al doilea rînd vizînd celelalte state ale Comunitătii Economice Europene si eventual celelalte tări vest-europene. Se pare că nimeni nu si-a făcut mari iluzii privind influenta pe care o poate avea de la CeBIT asupra afacerilor cu tările Europei Răsăritene. Faptul că procentajul vizitatorilor străini a crescut la 16% (fată de 13,4% anul trecut) se datorează unui aflux mai mare de vizitatori din Asia (peste 12.000, fată de 53.000 din tările Comunitătii Europene).

Asadar, CeBIT rămîne în primul rînd un eveniment german si mondial. Deocamdată însă mai putin European, cu toată că în discursul de deschidere, d-na Edith Cresson, membră a Comisiei Europene, a insistat pe ideea pietei unice Europene si cresterii competitivitătii tehnologice europene.

În căutarea tehnologiei

Pare ciudat că într-un spatiu de cîteva hectare devenit pentru o săptămînă polul hi-tech al planetei, tehnologia trebuie căutată. Dar asa este: vizibil este spectacolul tehnologiei si nu tehnologia în sine. Poate locurile unde s-au putut judeca la rece evolutia si tendintele tehnologiei au fost mai degrabă sălile de conferinte decît standurile expozantilor.

Prezentările tehnice ("Corporate lectures"), peste 350 în cele sapte zile, s-au bucurat de o audientă numeroasă. La multe dintre ele s-a stat în picioare. Pe tronsoanele pe care le-am urmărit, cuvintele-cheie au fost business re-engineering, data warehouse, groupware & workflow, client/server, iar protagonistii principali s-au numit IBM, Oracle, Siemens Nixdorf, Informix. Desigur, în alte zone tematice altele au fost refrenele si altii protagonistii (de pildă Ericsson, care a monopolizat pentru o zi întreagă sala Bonn).

Dar si prezentările din standuri, discutiile de pe coridoare, alei sau cafenele, publicitatea din puzderia de publicatii distribuite în expozitie, toate contribuie în cele din urmă la definirea refrenului general, la definirea "emblemei" acestei editii a marelui spectacol. Foarte pe scurt, acest refren sună cam asa: integrarea telecomunicatiilor cu tehnologia prelucrării informatiei. Cuvinte cheie: Internet, ISDN, GSM, wireless...

Întruchiparea cea mai elocventă a acestei tendinte majore este, fără îndoială, Nokia Communicator 9000, considerat de altfel de redactorii revistei BYTE Magazine ca Best of Show at CeBIT 96. Dar chiar si în domenii aparent îndepărtate, ecourile acestui refren se mai fac auzite. Pîna acum nu m-am gîndit vreodată că, de pildă, o imprimantă poate avea ceva cu Internetul. Dar iată că Tektronix Phaser 550 aduce si această inovatie.

Tendintele

Dar poate că un tur de orizont pe principalele tematici ar putea să mai evidentiaze cîteva tendinte interesante.

WWW - Cu o viteză incredibilă, Web-ul a devenit cea mai populară cale de explorare a Ciberspatiului, contribuind substantial la depăsirea pragului de 40 de milioane de utilizatori ai Internetului. Tendinta cea mai pronuntată în acest domeniu este cea spre exploatarea comercială a Web-ului. Deocamdată bătălia se dă pentru posibilitătile de publicitate si reclamă pe care acest nou mediu le oferă, dar la viteza de evolutie a acestui sector, a anticipa corect este esential. Asa că toate privirile sînt îndreptate spre Java (limbajul promovat de Sun, care promite să depăsească barierele dintre diferite platforme si să adauge Web-ului o dimensiune mai dinamică), VRML (Virtual Reality Modeling Language este speranta evolutiei spre lumea multimedia si tridimensionalitate) si ATM (Asyncronous Transfer Mode, baza fizică ce ar putea permite dezvoltarea Internetului într-o retea de telecomunicatii globală si completă). De notat prezenta în expozitie a primului Web PC: Pippin (Apple).

Aplicatiile software tind si ele spre integrarea cu Internetul. Oracle promovează o linie nouă de produse care să integreze lumea bazelor de date cu lumea publicării pe Web, Lotus se bazează pe avansul luat cu Notes pentru a-si extinde platforma de workgroup peste Web cu InterNotes. StarOffice, suita de aplicatii cross-platform dezvoltată de StarDivision, este si ea bine integrată în Internet. Un alt element interesant în această sferă este maturizarea tehnologiilor groupware si tendinta lor de a integra aplicatii diverse (începînd de la cele generale de birou si terminîmd cu cele foarte specializate, cum ar fi CAD/CAM) în medii colective coerente, bazate pe controlul automatizat al fluxului de lucru (workflow). Birocratia se înoieste.

Arhitecturile distribuite reprezintă o tendintă generală în sistemele informatice si reflectă la rîndul ei maturizarea tehnologiilor client/server si tendinta spre integrare. Distribuirea datelor si a prelucrărilor în retele locale, teritoriale sau globale se răsfrînge asupra tuturor subdomeniilor, de la sisteme de operare si pînă la aplicatii particulare, de la arhitectura retelelor pînă la conceptia microprocesoarelor. Un exemplu sugestiv în această directie îl reprezintă tehnologiile legate de baze de date, unde tehnicile de distribuire, replicare, sincronizare sînt în plin avînt.

O nouă definitie pentru "mid-range" este pe cale de a se naste. Nevoia de putere la nivelul serverelor în retele a condus la realizarea unor super-micro-calculatoare bazate pe tehnici de procesare paralelă (fie simetrică, fie masiv-paralelă), scalabile pînă la puteri atinse pînă mai ieri doar de supercomputere. Sistemele de operare pentru aceste masini (diversele Unix-uri si Windows NT) s-au adaptat si exploatează din plin noul hardware. Interesantă este si renasterea mainframe-urilor ca platforme pentru servere de retea.

Perifericele aduc noutăti spectaculoase în domeniul stocării de masă: CD-ul inscriptibil devine o alternativă ieftină, performantă si mai cu seamă standardizată la diversitatea mediilor optice de stocare de masă. Discheta de 120 este deja o realitate si este foarte posibil ca dischetele "normale" să-si trăiască ultimii ani de viată. Spectaculoasă este proliferarea culorii în lumea imprimantelor si a ploterelor. Din nou este de remarcat tenedinta de integrare: tot mai des instrumente de birotică (copiatoare, faxuri) si periferice clasice (imprimante, scanere) se combină în produse compacte, multifunctionale.

Telecomunicatiile reprezintă deja un domeniu care nu mai poate fi separat, si uneori nici măcar distins cu claritate, de Tehnologia Informatiei. Telefoanele mobile au intrat în sfera produselor de larg consum, dar lucrurile nu se opresc aici. Actualmente miniaturizarea tinde să transforme telefonul mobil într-un adevarăt birou mobil, dotat cu o "secretară electronică", posibilitatea de a trimite si primi faxuri si mesaje e-mail, ba chiar si posibilitatea de a naviga în Web. Sistemul GSM (Global System for Mobile communication) tinde să devină global, iar combinarea acestuia cu GPS (Global Positioning System) va crea cu sigurantă o piată imensă într-un domeniu nou, numit (provizoriu) "traffic telematics".

Dincolo de tehnologie

Nu am nici o pretentie că cele cîteva aspecte pe care am încercat să le subliniez acoperă întregul spectru al tendintelor tehnologice si comerciale pe care marele show de la Hanovra le-a relevat anul acesta. Dar poate că împreună cu prezentarea produselor premiate de redactorii de la BYTE Magazine, pe care o veti regăsi într-un număr viitor, imaginea se mai rotunjeste.

Dar nu-mi pot permite să închei această scurtă prezentare fără să trec putin si dincolo de aspectele tehnologice. Mi s-a părut extrem de interesant faptul că, într-un spatiu prin excelentă dedicat tehnologiilor avansate, am simtit tot timpul atentia acordată elementului uman, ambiantei, atmosferei. Este un semn pozitiv, care ne dă sperantă că lumea de mîine nu va fi rece totusi supertehnologizată, artificială, sintetică.

Cu sigurantă că designerii au muncit mult pentru a da personalitate fiecărui stand, să-l scoată în evidentă, să-l atragă pe vizitator. Am văzut în standuri cîteva elicoptere, zeci de motociclete si masini de curse. Am văzut spectacole cu muzică, dans, circ, teatru, pantomimă, si cîte si mai cîte. Dar nimic nu se compară cu podul din lemn (da, din lemn adevărat, natural) ridicat de HP în pavilionul 21, care atrăgea irezistibil vizitatorul să se aseze si să-si mai tragă sufletul.

Caseta Selling information technology in CEE


(C) Copyright Computer Press Agora