Deep in Blue

Romulus Maier

Articolul care urmează nu se referă, asa cum v-ar putea induce în eroare titlul său, la recenta confruntare dintre Gari Kasparov si cea mai puternică masină de sah a momentului ci la o 'călătorie spre centrul pămîntului', spre centrul lumii informatice, în miezul lucrurilor, acolo unde lava incandescentă a ideilor a născut unele dintre cele mai îndrăznete realizări ale spritului acestui veac - laboratoarele de cercetare IBM.

Atunci cînd ne gîndim la 'marele albastru', cea mai mare firmă implicată în tehnologia informatiei, cu o cifră de afaceri pe anul trecut de 72 miliarde de dolari, vizualizăm în primul rînd cîteva dintre produsele cele mai răspîndite, cum ar fi banalul PC compatibil. Realizăm apoi că este vorba despre o uriasă putere financiară sustinută de o numeroasă si puternică echipă de vînzări, consultantă, suport tehnic si service. Si de cele mai multe ori ne oprim aici. Dar acesta nu-i decît vîrful aisbergului. IBM nu ar fi reusit să se situeze si să se mentină în topul firmelor IT în toti acesti ani, să scrie si să se identifice cu istoria IT, să schimbe lumea IT si să se schimbe odată cu ea, dacă nu ar fi mizat încă de la începuturi pe creativitatea si inventivitatea oamenilor săi, dacă nu ar fi încercat să acumuleze inteligentă si să-i creeze un cadru propice de desfăsurare, dacă nu ar fi investit în cercetare.

Cercetarea în cadrul IBM datează din jurul anului 1920, perioadă în care Herman Hollerith a inventat masina de citit cartele perforate, iar primul laborator de cercetare fundamentală a fost deschis în anul 1945, recent firma sărbătorind 50 de ani de cercetare. Prin urmare invitatia de a vizita Laboratorul de Cercetare IBM de la Zurich - care împlineste si el în acest an 40 de ani de functionare - si de a asista la o conferintă de presă în avanpremierea celui mai mare tîrg european de calculatoare, CeBIT '96, nu putea fi decît extrem de incitantă.

Subiectul fiind extrem de generos, voi încerca o scurtă trecere în revistă a conferintelor prezentate si voi insista mai mult pe aspectele care mi s-au părut mai interesante.

Schimbarea rolului cercetării IBM

Despre modul în care se face cercetarea în cadrul firmei IBM si despre mobilurile sale în schimbare în acord cu obiectivele si strategia IBM si evolutia pietei ne-a vorbit dl. Dr. Karl Kümmerle, directorul Laboratorului de Cercetare de la Zurich.

Principalul obiectiv al cercetătorilor din laboratoarele IBM a fost si este de a "deveni faimosi pentru realizările stiintifice" si de a fi vitali pentru functionarea IBM". Cu toate că obiectivul este durabil în timp, interpretarea sa se schimbă odată cu modificările care au loc pe piată.

Din punctul de vedere al Diviziei de Cercetare, cercetătorii realizează patru tipuri de activităti:

Din punctul de vedere al IBM, cercetarea creează sase categorii de valori:

Pentru detalii despre modul în care este organizată divizia de cercetare a firmei IBM, consultati caseta Divizia de Cercetare IBM. si pentru a urmări evolutia descoperirilor de la Divizia de Cercetare consultati caseta TOP 12.

În încheierea expunerii au fost prezentate cîteva realizări din domeniul tehnologiei ATM (Asynchronous Transfer Mode) - cipul Prizma pentru comutare de pachete (packet-switching) - considerată a fi solutia de viitor în domeniul telecomunicatiilor, solutii din domeniul comunicatiilor mobile - proiect pilot în domeniul asigurărilor, un "nas electronic" care va permite transmiterea mirosului prin intermediul unei retele de calculatoare si o procedură sigură de comunicare în Internet - denumită iKP (Internet Payment Protocol), care va permite efectuarea de comert (plăti) prin intermediul Internet-ului.

Convergenta dintre telecomunicatii si tehnica de calcul

Dl. Etienne Gorog, Vice President, IBM Consulting Group, IBM EMEA, ne-a prezentat un studiu de piată despre tendinta de convergentă dintre telecomunicatii si tehnica de calcul, studiu realizat de IBM Consulting Group în colaborare cu The Economist Intelligence Unit.

Divizia IBM Consulting Group are peste 3000 de angajati si operează în 33 de tări de pe glob oferind servicii de consultantă în domeniile: finante, asigurări, fabricatie, distributie, productie si sănătate. În Europa divizia se află în topul primelor 5 firme de consultantă si ambitia IBM-ului este ca această divizie să joace un rol major la scară globală în următorii 3 ani.

Cele mai importante concluzii relevate de acest studiu ar fi următoarele: datorită cresterii puternice a traficului de date si de voce care se va manifesta în următorii 5 ani, companiile vor încerca să-si rezolve aceste nevoi recurgînd la retelele de calculatoare locale (LAN) si globale (WAN). În acelasi timp datorită puterii de calcul din ce în ce mai mari de care va fi nevoie, companiile vor recurge si la utilizarea retelelor de calculatoare ale firmelor competitoare.

Studiul intitulat "Telecomunicatiile globale în anul 2000: impactul asupra strategiilor IT si a aplicatiilor companiilor" a fost elaborat în urma analizării activitătii a 120 de companii din America de Nord, Europa si Asia/Pacific si a intervievării directorilor departamentelor de calcul si a managerilor IT de la 18 corporatii globale.

Un alt aspect relevat de studiu este că structurile si prevederile legale ale diferitelor tări reprezintă o piedică în calea dezvoltării infrastructurii telecomunicatiilor si că se asteaptă ca aceste prevederi să devină mai putin restrictive în cursul următorilor 5 ani. Dacă în ceea ce priveste convergenta telecomunicatiilor si a tehnologiilor IT aproape nimeni nu mai are dubii, patru cincimi din companiile interogate plănuind s-o facă, mai rămîne ca cele două discipline să fie integrate si la nivelul managementului.

Tehnologiile care se consideră că vor avea cel mai mare impact în următorii ani sînt: ATM (Asynchronous Transfer Mode), ISDN (Integrated Services Digital Network) si Internet-ul care va fi folosit de cca. 90% din companii pînă la sfîrsitul acestui mileniu.

IBM Global Network

Dl. Mike Grohman, General Manager IBM Global Network, IBM EMEA, ne-a prezentat divizia IBM Global Network si strategia de dezvoltare a acesteia. Dezvoltată initial pentru a facilita comunicatiile între angajatii IBM, reteaua deserveste astăzi peste 25000 de întreprinderi si de agentii guvernamentale.

Reteaua oferă puncte de intrare pentru transmisia de date, voce si video în 850 de orase din peste 100 de tări de pe glob si este conectată la Internet si la alte 35 de retele internationale si înglobează mii de retele locale (LAN).

Conexiunile sînt realizate de peste 70.000 de circuite (linii), dintre care 2.500 sînt linii T1, 250 sînt linii T3, majoritatea fiind linii telefonice pe care se poate comunica la viteza de 28,8 kbps (V.34). Din retea fac parte si subretele de comunicare fără fir (wireless) si de comunicare prin satelit (VSAT - Very Small Aperture Terminal). Reteaua este operată si întretinută de peste 6.500 de specialisti.

IBM Global Network este o retea deschisă, suportînd protocoalele de comunicatie TCP/IP, SNA, APPN, NetBIOS, IPX si OSI si este multiplatformă, conectînd calculatoare pe care rulează sistemele de operare OS/2, OS/400, VM, MVS, AIX, UNIX si, ultimul pe listă cu voia Dvs., Windows.

Serviciile oferite includ E-mail, phone-mail, videoconferinte, groupware, interconectare LAN la LAN, WAN, acces Internet, servicii publice, comert electronic, învătare la distantă etc.

Accesul la Internet se poate face prin 450 de puncte locale situate în 40 de tări de pe glob, IBM plănuind o ofensivă puternică în acest domeniu - să ne amintim doar de afirmatia domnului H. Breitenstein din interviul publicat în BYTE România, decembrie 1995, conform căreia IBM intentionează să devină furnizorul de servicii Internet nr. 1 si la noi. IBM Global Network este considerată a fi nucleul noii strategii a firmei IBM denumită ...

Network-centric computing

Despre Network-centric computing, sau NCC, s-a vorbit foarte mult în ultima jumătate de an si mai ales de la aparitia în numărul din 30 octombrie 1995 al revistei BusinessWeek, a articolului de fond "The view from IBM". O vedere dinăuntru, prezentată de dl. Christian H. Thommessen, General Manager Network Centric Computing, IBM EMEA, nu putea decît să lămurească si ultimele neclarităti relative la modul în care IBM va traduce acest concept în practică. Dar să urmăm firul prezentării, care

si-a propus să lămurească ce este NCC, care este directia în care evoluează piata, de ce se întîmplă acest lucru acum si cum va reusi IBM să se plaseze în fruntea plutonului.

Conform acestei viziuni istoria tehnologiei informatiei se împarte în 3 perioade:

După afirmatiile IBM această nouă eră este menită să dureze 10-20 de ani, dar luînd în calcul viteza de schimbare din domeniul IT, nu m-ar mira dacă peste mai putin de 5 ani, tot IBM ar prezenta un nou concept, specific unei noi perioade denumită human-centric, concept vehiculat deja de altfel în cadrul laboratoarelor de cercetare.

În această nouă eră, centrată pe retea, în care reteaua este calculatorul, ofertantii de produse si servicii se structurează pe următoarele paliere: furnizori de continut - Disney, Warner -, furnizori de sisteme (servere) - Sun, HP, SGI -, furnizori de consultantă - EDS, Andersen -, de retele - AT&T, BT -, de servicii - CompuServe - si de produse de vizualizare (browsere) - Netscape, Microsoft. Clasificarea anterioară este făcută de IBM, care conform conceptului NCC este activă pe toate aceste paliere.

Piata evolează de la sistemele care oferă doar acces (BBS) si comunicatie primară (E-mail) spre pagini de prezentare proprii (Home pages), retele în cadrul unei corporatii (Intranets) spre comert electronic. Conform unui studiu efectuat de IDC în cadrul a 1.000 de companii, 27,5% dintre acestea consideră că în următorii 2 ani comertul electronic va fi important pentru ele, 15,3% consideră că va fi foarte important, iar 11,4% că va fi critic. Piata mondială IT este de cca. 200 miliarde USD acum si se estimează că se va dubla pînă în anul 2000. În Europa piata IT va creste de la 35 miliarde USD, cît reprezintă acum, la 80 de miliarde USD în 2000, dar ceea ce este mai important atît la nivel european cît si la nivel global este că această crestere va fi dată de NCC.

Interesantă este si viziunea IBM privind evolutia tehnologiei în următorii 10 ani, prezentată în tabelul următor:

  1995 2000 2005
Micropocesoare (MIPS) 100 1000 10.000
Stocare      
magnetică(Mb/inch/ pătrat) 350 3500 35000
optică 0.65 7.5 80
Monitoare(megapixeli) 1 3 8
Comunicatii(kbs) 14.4 100 5000

În ceea ce priveste fenomenul Internet se estimează că dacă astăzi există între 20 si 40 de milioane de utilizatori, cca. 4 milioane de calculatoare conectate în peste 40.000 de retele si acces în 159 de tări, în anul 2000 numărul utilizatorilor va fi cuprins între 400 si 800 de milioane, vor fi peste 100 de milioane de calculatoare conectate si peste 1 milion de retele si că traficul va depăsi volumul traficului telefonic (voce).

Conform IBM, piata Internet se deplasează dinspre accesul liber înspre accesul contra unei taxe, de la simpla vizualizare la efectuarea de tranzactii si dinspre hobby spre afaceri.

IBM se va focaliza în primul rînd pe piata formată de întreprinderi, institutii si parteneri de afaceri, investind masiv în peste 30 de initiative industriale. Acest lucru se datorează si faptului că cca. 70% din toate datele de afaceri sînt stocate pe sisteme IBM (!) si că aceste date vor trebui făcute disponibile. Pentru aceasta IBM îsi va porta toate produsele spre Internet, inclusiv bazele de date si sistemele de tranzactii (DB2 si CICS), un rol major în această strategie jucîndu-l produsele Lotus si în special Notes.

IBM la CeBIT 96

Dl. Edmund Hug, General Manager, IBM Germania, a prezentat principalele solutii si produse pe care IBM le va expune si prezenta în perioada 14-20 martie la Hanovra, la CeBIT.

Deoarece unii dintre Dvs. vor vizita tîrgul, iar revista va iesi pe piată abia la terminarea sa, voi fi foarte scurt, urmînd să revenim ulterior cu materiale de la fata locului.

Prezenta IBM la CeBIT va sta sub semnul conceptului NCC si al Olimpiadei de la Atlanta, la care IBM asigură integral infrastructura IT. Firma va fi prezentă în 5 standuri în care va prezenta cam tot ce produce, de la PC-uri si portabile la RS/6000 si AS/400, de la IBM Global Network si Notes la solutii de acces si aplicatii Internet, de la aplicatii de recunoastere a vorbirii, la baze de date si aplicatii workgroup.


(C) Copyright Computer Press Agora